Beneficiile inteligenţei spirituale în educaţia copiilor

„Contribuie inteligenţa spirituală la performanţa şcolară?” a fost una dintre primele întrebări la care s-au gândit participanţii la cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei „Ai copil Învaţă să fii părinte”, derulată în Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi * categoric „Da”, putem răspunde la finalul întâlnirii la care a fost invitat arhimandritul Hrisostom Rădăşanu, consilierul pe probleme educaţionale al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi preşedintele Fundaţiei „Varlaam”, care are în grijă şcoala cu acelaşi nume şi Grădiniţa „Buna Vestire”, organizatorii evenimentului

 

Inteligenţa spirituală are tendinţa de a valoriza tot ceea ce facem, de a integra experienţele noastre. „Nu trebuie să o punem în opoziţie cu celelalte tipuri de inteligenţă”, a spus părintele Hrisostom Rădăşanu, apoi a oferit trei metode de identificare şi de creştere a SQ.

Markerii inteligenţei spirituale

De o parte dintre markerii inteligenţei spirituale vorbeşte şi cunoscutul psiholog american Danah Zohar. Primul este conştiinţa de sine (atunci când îţi dai seama că eşti, că exişti), care caracterizează omul fundamental, apoi spontaneitatea (capacitatea de a ieşi din patternuri, de a ieşi din rigoare, de a te adapta lumii), care creează perspectiva libertăţii şi îţi permite să nu fii controlat. „Este important să alegi schimbarea şi o vei avea”, a atras atenţia părintele Hrisostom Rădăşanu. Un alt marker este abordarea holistică a realităţii, care ne ajută să înţelegem că tot ceea ce facem are un rezultat pentru tot ce este în jur, dar şi empatia şi compasiunea. Smerenia ne ajută să înţelegem că facem parte din ceva mai măreţ decât noi, ţine de legea morală din om. Simţul vocaţiei este un alt indicator al inteligenţei spirituale şi aici este vorba despre „vocaţia pe care o simţi atunci când eşti chemat să slujeşti, să împarţi din harul tău, din darurile tale, din talentele tale”. Conectarea la valori, recunoaşterea diversităţii şi autonomia (definită drept capacitatea de a merge împotriva curentului), experienţa bună a răului au fost alte puncte abordate. „Răul pe care eu mi-l fac este cel mai mare fiindcă eu cu mine stau cel mai mult”, a fost un enunţ care i-a pus pe mulţi pe gânduri. S-a vorbit despre adaptabilitate, ca o consecinţă a spontaneităţii, despre transcenderea materiei, despre stările înalte ale conştiinţei, pe care le putem obţine prin rugăciune, sacralizarea experienţei zilnice, accesarea resurselor spirituale pentru rezolvarea problemelor.

Citeşte şi Trădarea Sinelui şi efectele asupra organizaţiilor

Şi dacă până acum am aflat care sunt markerii inteligenţei spirituale, e bine să ştim mai departe şi cum creşte acest potenţial şi sunt multe metode, dar poate cele care dau rezultatele cele mai bune ar fi sacralizarea experienţei zilnice, prin îngrijirea unui jurnal în care să notăm toate experienţele care ne-au marcat, să ne dezvoltăm simţul vocaţiei şi să practicăm recunoştinţa. Nu uitaţi de iertare, în lipsa căreia este greu să creştem frumos şi să ne educăm copiii.

Maura ANGHEL

 

Citeşte şi ANUNŢURI ZIARUL EVENIMENTUL