Care sunt semnele că terapia de cuplu ar fi binevenită

Sigur că fiecare dintre noi știm cel mai bine când și cum ne devine util să apelăm la ajutor. La fel de adevărat este și că, uneori, singura soluție este divorțul sau despărțirea. Dar tot la fel de adevărat este că putem fi prinși de propria perspectivă și rata punctul celuilalt de vedere. Logic vorbind, dacă un moment dat ai crezut că ai o relație de cuplu de excepție iar acum începe să scârțâie, ar trebui să fie posibil să regăsești elementele care făceau diferența tot acolo, în relație. Dacă vezi primele semne ale problemelor și mai vezi că, deși încerci să le rezolvi, nu reușești să schimbi mare lucru sau, mai rău, tot ce obții este înrăutățirea situației, poate că este momentul potrivit să apelezi la terapia de cuplu. Dar care sunt cele mai frecvente semnele care indică că un cuplu are nevoie nu neapărat de avocat ci poate doar de ajutorul psihoterapeutului?

 

 Instalarea comunicării disfuncționale

Adică momentul la devine imposibil să comunicați deschis și autentic. Momentul la care începeți să percepeți orice discuție ca pe o povară sau ca pe o pedeapsă. Discuțiile nu se mai soldează cu rezolvarea problemelor, ci doar cu sentimente rănite. Sfârșiți prin a vă simți agresați, neînțeleși, respinși sau jigniți. De cele mai multe ori ajungeți la întreruperea comunicării fie prin evitarea discuțiilor care vizează problemele fie prin intreruperea completă a comunicării (zidul tăcerii).

 

 

Apariția interesului pentru relațiile extraconjugale

Adică momentul la care iarba devine mai verde în grădina vecinului. De cele mai multe ori, relațiie extraconjugale apar pe fondul disfuncționalităților din cuplu și a lipsei de comunicare a problemelor. Fie că îți dorești mai multă afecțiune, mai mult romantism sau poate mai mult sex, dacă varianta extraconjugală devine pe zi ce trece mai atractivă dar relația de acasă contează mult pentru, tine ești exact în momentul în care lucrurile pot fi rezolvate până să se complice serios. Un cuplu poate rezista unui adulter dar va fi nevoie de multă răbdare, de multă iertare și de multă determinare. E poate mai ușor să încerci măcar să găsești în cuplu ceea ce lipsește, înainte să pornești o relație paralelă.

Transformarea în colegi de apartament

Adică atunci când relația de cuplu devine un simplu „trai în comun”. Afectivitatea, intimitatea, sexualitatea tind să dispară din relație și sunt înlocuite exclusiv de administrarea vieții în comun.

 

 

Apariția afirmației „stăm împreună de dragul copiilor”

Adică pierderea motivației pentru relația de cuplu și încercarea de a o securiza prin intermediul copiilor. E bine de știut că, de cele mai multe ori, un cuplu care are doar copiii ca motiv de relație sfârșește prin a face un deserviciu copiilor cu pricina. Care vor simți și, eventual, conștientiza că relația dintre părinți este tensionată și disfuncțională, ceea ce determină de regulă asumarea responsabilității și vinovăția generată de aceasta. Poate că ar fi mai util să apelați la ajutor pentru a încerca să aflați dacă puteți redescoperi motivele care v-au adus împreună.

 

 

Apariția sentimentului de neputință

Adică momentul la care ai impresia că le-ai încercat pe toate și nimic nu funcționează. Suntem prinși de propriile perspective și poate fi util să explorăm și alte unghiuri de abordare ale aceleași probleme. Nu numai că relațiile funcționale de cuplu nu se găsesc la tot pasul dar, până la urmă, longevitatea unei relații e dată și de încăpățânarea de a o face să funcționeze. E nevoie de combinația potrivită dintre romantism, compatibiliate și management. O privire obiectivă și specializată te poate ajuta să o regăsești.

 

Cabinetul de psihoterapie nu e ultimul pas din viața unui cuplu. Ultimul pas este pronunțarea hotărârii de divorț. Tu ești singurul care poate decide care este pasul potrivit pentru cuplul tău.

sfatulparintilor.ro