Creativitatea, „arma secretă” în competiţia cu inteligenţa artificială

 La Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului continuă un proiect inedit de stimulare a creativităţii. Lansat în primăvară de către decanul instituţiei universitare, prof. univ. dr. Nicolae Hurduc, proiectul îşi propune stimularea tinerilor în a-şi folosi toate abilităţile, dar şi consolidarea legăturilor dintre studenţi

 

 Definită drept cel mai înalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena şi focaliza toate celelalte niveluri de conduită biologică şi logică (instincte, deprinderi, inteligenţă), precum şi toate însuşirile unui om (gândire, memorie, atenţie, voinţă, afectivitate) în direcţia pentru care acesta este pregătit şi îl preocupă, în vederea realizării unor produse ce se caracterizează prin originalitate, noutate, valoare şi utilitate socială, creativitatea este un proces prin care spiritul depăşeşte realitatea, descoperă adevăruri şi realităţi noi. Creativitatea este condiţia principală a progresului cunoaşterii şi a transformării lumii. Termenul a fost introdus în 1938 de către Gordon Willard Allport, în urma înţelegerii faptului că „substratul psihic al creaţiei este ireductibil la aptitudini şi presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou, o organizare a proceselor psihice în sistemul de personalitate”.

Orizonturi deschise după model american

Pasionat nu doar de procesele chimice, de cunoaştere, de artă şi de scrierea creativă, dovadă fiind poveştile adunate în timpul călătoriilor, ci şi dornic să le ofere studenţilor o altă viziune asupra studiilor universitare, prof. univ. dr. Nicolae Hurduc, decanul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului „Cristofor Simionescu”, a introdus în anul academic trecut un curs unic în peisajul universitar ieşean, intitulat Stimularea Creativităţii. „Am vrut să le deschid tinerilor şi un alt orizont, care să-i determine să fie mereu creativi, ceea ce i-ar ajuta în competiţia cu inteligenţa artificială. Se ştie că partea raţională a creierului nostru este controlată de către emisfera stângă, iar cea de creativitate de către partea dreaptă. Predominant, nu este o distincţie clară. Stimularea creierului de a gândi cu emisfera dreaptă este avantajul nostru în competiţia cu inteligenţa artificială. Nu se ştie, poate în viitor inteligenţa artificială va putea opera şi pe partea de creativitate, dar deocamdată nu are această abilitate”, a explicat decanul facultăţii.

Modelul a fost preluat de la unele universităţi din SUA, unde în primii ani de studiu studenţii au cursuri generale, jumătate fiind de pictură, muzică, teatru, literatură tocmai pentru a li se dezvolta creativitatea. „După ce fac acest cursuri îşi pot alege traiectoria după abilităţile şi pasiunile lor şi decid ce vor face în viaţă. Am vrut să aduc acest model şi la Iaşi şi am lansat acest curs, care se face doar în anul doi, în semestrul al doilea, cât încă mai există trunchiul comun de studiu”, am mai aflat de la iniţiatorul cursului.

Creativitate, artă şi lumea nevăzută a atomilor

Proiectul se derulează şi în parteneriat cu Universitatea de Arte „George Enescu”, unde ideea a prins foarte bine. „A fost o deschidere neaşteptată din partea cadrelor didactice şi ne-am bucurat mult. Au fost susţinute prelegeri despre pictură, despre teatru, sculptură, au fost şi invitaţi de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», care le-au vorbit, printre altele, şi despre mister. Facultatea de Inginerie Chimică presupune foarte multă imaginaţie, lucrăm cu o lume mai puţin vizibilă, cea a atomului”, a continuat prof. Nicolae Hurduc. Ca urmare, chimiştii acceptă mult mai uşor noţiunea de mister.

„Este suficient să te gândeşti la temperatură. Ea nu există ca atare, ci defineşte un anumit nivel energetic. Că ne ajută pe noi să înţelegem mai uşor ce se întâmplă într-un sistem sau că putem opera mai simplu pe modele matematice utilizând temperatura, asta este o cu totul altă problemă. La fel cu Teoria Strunelor care ne demonstrează faptul că materia nu există de fapt, ci totul este energie”, a zâmbit decanul facultăţii. Sigur că e mai greu să accepţi faptul că o masă sau un scaun nu sunt altceva decât entităţi energetice organizate după anumite reguli, pe care noi nu le ştim încă. „E adevărat că noi percepem lucrurile într-un anumit fel, însă asta nu înseamnă că aşa sunt ele în realitate. Ideea de bază este că sistemul nostru de gândire trebuie să fie suficient de flexibil pentru a nu respinge o anumită idee, doar pentru că nouă ni se pare că lucrurile stau altfel, sau pentru simplul fapt că nu le-am înţeles încă. Un model fizic, oricât de solid ar fi el, este valabil doar până în momentul în care este înlocuit cu un altul”, a fost de părere prof. univ. dr. Nicolae Hurduc.

Prin acest curs, a dorit să le ofere o altă perspectivă a studiului universitar, în care chimia se poate îmbina cu multe domenii, să le prezinte lucruri care nu se fac în facultatea la care sunt înscrişi. Ideea i-a bulversat iniţial. Nu se aşteptau pentru că li s-a oferit o altă viziune despre lume, dar au avut o surpriză plăcută, dată fiind şi prezenţa mare pentru un curs extracurricular, respectiv trei sferturi dintre studenţii de la inginerie.

„Romeo şi Julieta”, o altfel de chimie a emoţiilor

Proiectul va continua la un alt nivel, mult mai interesant. Pentru noul an universitar, tinerilor le-a fost pregătită o surpriză foarte plăcută, o idee inedită pentru Iaşi - o piesă de teatru, pusă în scenă de ei, de colegii de la Arte şi de la alte facultăţi tehnice. Propunerea a venit de la Cosmin Pleşa, un tânăr regizor de la Timişoara, care a propus nu orice piesă, ci „Romeo şi Julieta”. Studenţii nu vor avea doar roluri pe scenă, ci vor trebui să-şi realizeze singuri decorurile, să-şi confecţioneze costumele şi tot ce implică o piesă de teatru. Or, această interactivitate şi dialogul deschis cu studenţi de la facultăţi cu profiluri diferite va rupe acea perdea invizibilă după care se ascund atunci când sunt în lumea virtuală. „Asociaţia «Chemis» a Studenţilor din cadrul Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului «Cristofor Simionescu» se va confrunta cu cea mai mare provocare lansată de la înfiinţarea ei şi până acum, iar cei care se vor implica în procesele de distilare a ideilor vor avea şansa să-şi descopere faţete nebănuite ale personalităţii”, a încheiat prof. univ. dr. Nicolae Hurduc. În proiect urmează a fi implicaţi minimum 60-80 de studenţi de la Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului şi din alte facultăţi (în principal de la Arte), dar şi peste 20 cadre didactice şi specialişti din domeniul Artelor Vizuale.

 

„În această toamnă îşi va deschide porţile Studioul Alchemic, în cadrul căruia vom încerca împreună să ne însuşim secretele Pietrei Filosofale şi să spargem tiparele clasice ale cunoaşterii” -- prof. univ. dr. Nicolae Hurduc