Cum construim încrederea?

De multe ori o privire, un gest face mai mult decât o mie de cuvinte, la fel cum un cuvânt, din inimă spus, dă tonul pentru încredere sau nesiguranţă * este important să construim încrederea în noi şi în copiii noştri şi putem facem asta în multe moduri * singura condiţie pentru succes este să nu distrugem ceea ce am ridicat cu multă trudă

Ceea ce mie mi se pare a fi lucru mic, altcuiva i se poate părea o tragedie pentru că noi privim toată lumea, toate experienţele noastre, prin ochelarii pe care ni-i oferă ceea ce ne-a hrănit existenţa până atunci. Când primim încurajări şi laude, când se găseşte cineva în jur să ne îndemne să facem mai mult, ne avântăm în multe. Când suntem comparaţi cu alţii, cu cei care par întotdeauna să fi făcut mai bine decât noi, când fiecare greşeală este aspru pedepsită, când poate chiar ni s-a spus că nu suntem în stare, ne ascundem timizi în spatele a tot ceea ce ajungem să credem că nu am reuşit.

Citiţi şi Traumele copilăriei ne pot bloca potenţialul

Dacă vom alege acum, la întâmplare, câte o persoană din fiecare categorie şi le vom supune pe fiecare aceloraşi experienţe, care credeţi că va fi rezultatul? Să presupunem că este vorba despre aceeaşi propunere pe care ambele persoane o primesc: cineva le va oferi şansa egală şi aceleaşi resurse de a construi ceva, un proiect la care ambele persoane au visat. Care credeţi că va fi răspunsul celor doi?
Probabil persoana din prima categorie se va avânta să profite de şansă, va şti ce întrebări să pună, va şti ce are de făcut şi nu va amâna debutul implicării.
Cel care însă nu a primit validarea muncii şi a lui însăşi, ca fiinţă, va vedea prima dată obstacolele, va încerca să refuze, temându-se, în mod aparent ciudat, de propriul eventual succes. Iar dacă în interior acea persoană păstrează totuşi o puternică dorinţă de a face mai mult cu sine şi cu viaţa sa, o dată pornită la acţiune, posibile momente multe de amânări, de retragere, confuzie şi neîncredere în propriile decizii vor face mult mai grea ascensiunea şi atingerea scopului propus.
Psihoterapeut Iulia Cruţ

Ceea ce primim din primii ani de viaţă, prin părinţi şi apoi prin cei ce ne sunt educatori ne amprentează felul în care ne raportăm la a alege bucuria în ceea ce facem, ne aprentează încrederea că suntem fiinţe care pot să facă lucruri minunate, fiecare în felul său.