Cum evităm conflictele într-o organizaţie

Indiferent că este vorba despre viaţa personală sau cea profesională ori despre afaceri, este foarte important să ştim să gestionăm eventualele situaţii de criză * toate problemele pleacă de la o insuficientă cunoaştere a tiparului emoţional pe care îl are fiecare dintre noi , dar şi de la dependenţa de ceilalţi, care ne poate crea probleme foarte mari * cea mai toxică dependenţă este cea emoţională, care poate avea urmări grave în familie, în afaceri sau chiar la locul de muncă, în sensul unor rezultate foarte slabe

Se vorbeşte foarte mult despre beneficiile unei relaţionări corecte, indiferent că este vorba despre familie, locul de muncă, afaceri sau prieteni. Corect stabilită şi întreţinută adecvat, o relaţie poate aduce beneficii de ambele părţi şi profituri mari în orice organizaţie. Există însă şi posibilitatea deteriorării, iar consecinţele sunt neplăcute. În general, o organizaţie are de suferit atunci când unul sau mai mulţi dintre membri îşi pierde interesul sau, dimpotrivă, devine sufocant sau agresiv. În contrapartidă, restul vor reacţiona şi fie vor încerca să rupă legătura, fie se vor supune şi, fără să vrea, la un moment, se vor transforma într-o victimă, ori vor deveni indiferenţi şi vor adopta un comportament de robot. Totul ţine de gestionarea emoţiilor, de cum ne folosim inteligenţa emoţională.

Citeşte şi Cum găsim echilibrul dintre carieră şi viaţa persoală

Ce contează mai mult? IQ sau EQ?
Potrivit teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner, fiecare dintre noi avem nu doar capacitate cognitivă (puterea de a asimila şi de a înţelege informaţiile primite din diferite domenii), ci şi capacitatea de empatie, de a reacţiona la modificările mediului, sensibilitate şi altruism, inteligenţă kinestezică, spirituală, artistică. Daniel Goleman, celebrul psiholog care a pus bazele teoriei inteligenţei emoţionale (EQ), susţine că rezultatele studiilor în domeniul leadership-ului în afaceri şi aria profesională reliefează o imagine mult mai complexă a folosirii abilităţilor umane. „Scorurile la testele IQ pot prezice extrem de exact dacă un individ poate face faţă rigorilor cognitive ale unui anumit post. Sute, poate chiar mii de studii au arătat ca IQ-ul poate indica locul în ierarhie pe care un angajat îl poate ocupa cu succes, fără niciun dubiu”, spune Goleman. El susţine că IQ se dovedeşte mai puţin eficace în a pronostica cine dintr-un grup de candidaţi talentaţi pentru o poziţie cu cerinţe intelectuale ridicate poate deveni cel mai bun lider. Acest lucru se datorează parţial „efectului de nivel”: toţi cei ce operează la cele mai înalte niveluri dintr-o anumită organizaţie au urmat un proces de selecţie în prealabil axat pe intelect şi experienţă. La aceste niveluri înalte, un IQ ridicat devine o necesitate, o abilitate ce este necesară pentru a intra şi a rămâne în „joc”.

Citiţi Cum renunţăm la autosabotaj

Lecţii pentru lideri şi angajaţi
Inteligenţa emoţională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecţie şi exerciţii conştiente de identificare a emoţiilor proprii şi ale celor cu care interacţionăm, atitudini pe care ar trebui să le adopte orice persoană care doreşte să devină lider.
Abilităţile de comunicare sunt esenţiale într-o organizaţie şi nu privesc doar modul în care se transmit şi se preiau sarcinile sau se evaluează rezultatele. Comunicarea eficientă poate fi şi un instrument foarte bun de valorizare şi motivare a echipei, cu efect în evitarea crizelor. Se întâmplă ca uneori să fie disfuncţionalităţi şi este important ca momentul să fie bine analizat. Primul pas este identificare a problemei şi a persoanei sau situaţiei care a generat-o, apoi evaluarea şi aici este nevoie de multă empatie atât din partea liderilor, cât şi a colaboratorilor. Următoarea etapă ţine de gestiunea emoţiilor şi eliminarea celor toxice (mânie, anxietate, furie, dispreţ, jenă) care nu fac niciun bine nici celui care le aruncă, nici celui care este ţinta. Dacă nu se va reuşi atingerea unui echilibru, în timp consecinţele vor fi grave pentru organizaţie fiindcă balanţa emoţională a oamenilor se va dezechilibra şi fiecare va încerca să ocupe bucăţi tot mai mari de teritoriu sau să se retragă şi niciuna dintre situaţii nu este de dorit. Soluţia este integritatea şi buna cunoaştere de sine, dar şi a scopurilor clare ale organizaţiei şi oamenilor pe care o slujesc.