Dorinţa pusă în noaptea Învierii se împlineşte! Condiţia este să o spui după primul «Hristos a înviat!» rostit de preot
Dimensiune font:
Sfânta Sărbătoare a Învierii, pe care o celebrăm chiar în această noapte, este cea mai importantă în calendarul creştin. Este un moment religios de prim rang, alături de care au apărut însă şi alte conotaţii care nu au nimic de-a face cu credinţa. În revista Libertatea pentru femei vei afla care sunt acestea.
Noaptea Învierii aduce Lumina Sfântă. Doar că mulţi credincioşi se grăbesc atât de tare să ajungă acasă şi să ciocnească ouă vopsite, încât nici nu mai aşteaptă să rostească preotul “Veniţi de luaţi Lumină!”. Alţii se înghesuie să audă cât mai bine vorbele slujitorilor Domnului, căci dorinţa pusă la primul “Hristos a înviat!” se spune că devine realitate.
Gospodinele iau la slujbă coşuleţul în care au pus pentru sfinţit bucatele pentru masa festivă: ouă vopsite, pască, brânză, usturoi, sare, busuioc, tămâie şi o lumânare. La sfârşitul slujbei, în zori, preotul împarte Sfintele Paşti, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi agheasmă.
La întoarcerea acasă, credincioşii gustă mai întâi din Sfintele Paşti, apoi din bucatele sfinţite. Dar acest lucru ar trebui să se întâmple la prânz, după slujbă. Or, petrecerea începe pentru unii imediat după miezul nopţii.
Credinţă sau tradiţii şi obiceiuri?
Lumânarea de la Înviere se păstrează tot anul, pentru a fi aprinsă la necaz. Fetele care vor să se mărite ţin la sân, în timpul slujbei de Înviere, un ou vopsit. Ca să nu transpiri mult, cum ajungi acasă de la biserică trebuie să pui mâna pe clanţă sau pe o bucată de fier.
Oasele de la miel trebuie îngropate sub un măr, nu date la câini sau aruncate. Se spune că cine moare de Paşte merge în Rai, oricât de păcătos ar fi fost în viaţă.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau