Importanţa stării de flow în atingerea performanţei

Foarte mulţi specialişti atrag atenţia asupra metodelor pe care le putem folosi în cazul copiilor care fac sport de performanţă * îmbinarea echilibrată a elementelor principale, pregătirea fizică, tehnica, tactica, pregătirea mentală pot asigura accesarea unei stări denumite sugestiv „stare de flow“ * cunoaşterea elementelor acestei stări, precum şi modalităţile prin care copiii o pot experimenta pe teren îi poate ajuta pe antrenori şi părinţi să contribuie la realizarea ambianţei optime pentru a facilita micilor sportivi intrarea în această stare

Stare de flow este acea stare de pe teren în care copiii sunt relaxaţi, dar cu energie şi încredere în acelaşi timp. Simt o linişte interioară, o plăcere foarte mare pentru joc şi astfel, totul pare să curgă de la sine, firesc, natural, plăcut, fără implicare voluntară foarte mare, concentrarea realizându-se spontan. De aceea auzim de multe ori părinţii, din tribune, spunând ,,uite ce l-a prins jocul’’.

„O explicaţie a acestui aspect este că ceea ce facem bine inconştient şi involuntar, nu se realizează la fel de bine conştient şi voluntar”, a spus psihoterapeutul Ştefania Plai, care ne-a oferit şi un exerciţiu pentru conştientizarea importanţei stării de flow pe teren: „Rugaţi copilul să facă vreo câţiva paşi în alergare prin cameră, spunându-i să fie atent la mecanismul în care sunt implicaţi muşchii şi la ordinea în care se mişcă picioarele. Va constata, cel mai probabil, că-i va fi îngreunată alergarea, sau chiar se va opri. Îl puteţi atunci ghida să se gândească la felul în care reacţionează corpul şi braţul său pe teren, la o competiţie. Va observa astfel că braţul lui ştie singur ce are de făcut şi că va fi suficient să se bucure de joc, să joace cu plăcere, pentru că braţul lui va şti exact unde să trimită mingea”.

Observaţia fiind făcută de el şi nu indusă, probabilitatea aderării şi integrării acestei idei în sistemul propriu de valori va fi mult mai mare.

Triada sprijinului pentru copilul sportiv

Elementele principate ale tenisului impun şi o relaţie de colaborare între antrenor, părinţi şi psihoterapeut, realizând triada sprijinului exterior de care poate beneficia copilul. Fiecare parte a acestei triade va facilita dezvoltarea prin cooperare cu celelalte părţi, va ghida drumul spre performanţă prin susţinerea menţinerii echilibrului între dorinţa de a câştiga şi plăcerea de a juca, precum şi între sport şi celelalte aspecte ale vieţii.

Antrenamentele zilnice, pregătirea fizică, şcoala, alte activităţi pe care copiii le desfăşoară nu le mai permit părinţilor adăugarea în agendă a unui timp pentru pregătirea mentală, pentru dezvoltarea personală, deşi de multe ori auzim la meciurile decisive sintagma ,,mentalul a făcut diferenţa’’.

Programul de pregătire mentală va cuprinde jocuri specific vârstei copilului prin care se urmăresc: reglarea şi autoreglarea conduitei prin învăţarea gestionării emotivităţii, anxietăţii, mobilizare energetică, crearea unei rezistenţe psihice crescute faţă agresorii din mediul extern în timpul jocului, controlul nivelului aspiraţiei şi motivaţiei, învăţarea relaxării (prin exerciţii de respiraţie, de relaxare musculară), controlul durerii şi al senzaţiilor de oboseală şi controlul atenţiei (concentrarea şi comutarea internă/externă).

Întrucât de multe ori ceea ce realizează trecerea de la sportiv la campion este cantitatea şi direcţia de energie psihică pe care acesta o investeşte în cadrul jocului, pregătirea mentală devine una foarte importantă, asigurându-i drumul spre găsirea stării fireşti, naturale şi plăcute de joc, a stării de flow.

LOCURI DE MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE