În smântână se pune cretă, iar în miere se pune clei de oase! Aşa se falsifică alimentele în România

Chiar dacă faci tot posibilul să mănânci sănătos, este posibil ca încercările tale să fie în zadar din cauza anumitor producători care "falsifică" alimentele. Cele care ar fi sănătoase...

... în mod normal, pot să devină periculoase din cauza aditivilor.   
 
Orezul alb cu carne, cartofii prăjiţi, prăjiturile şi hamburgerii sunt doar câteva dintre alimentele pe care Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să le evităm. În schimb, doctorul recomandă cartofii la cuptor, ficăţeii la grătar, orezul brun cu legume sau pastele integrale.

Problema este că şi acestea s-ar putea să nu fie atât de sănătoase pe cât ne-am imagina. Lactatele, carnea slabă, chiar şi mierea sunt alimente pe care nutriţioniştii şi medicii ni le recomandă, dar care ne pot păcăli.

Încercând să-şi crească câştigurile, producătorii de alimente nu numai că schimbă reţeta originală, ci folosesc şi tot felul de tertipuri, pe care mulţi dintre noi le-am găsi de-a dreptul incredibile.  

În cartea sa, "Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?", lansată recent, prof. Mencinicopschi explică felul cum se pot "falsifica" diverse alimente.

Laptele se "falsifică" prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor şi prin amestecul diferitelor tipuri de lapte. De asemenea, unii producători obişnuiesc să mascheze defectele sau să prevină alterarea cu ajutorul conservanţilor sau al substanţelor de neutralizare.

În smântână se adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuş de ou şi chiar cretă sau gips, ne atenţionează prof. Mencinicopschi.

Nici untul nu este întotdeauna "curat". "Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peşte dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită", a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Brânzeturile sunt modificate prin înlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine animală, adică praf din albuş de ou, plasmă sanguină, proteine vegetale din mazăre, cereale sau soia.

În miere poţi găsi îndulcitori, fie naturali, fie artificiali. De asemenea, mierea se îngroaşă cu amidon, gelatină sau chiar cu clei de oase.

Te gândeai că măcar carnea nu poate fi contrafăcută? Te-ai înşelat. Când pregăteşti o friptură la cuptor este posibil să ţii în mână carne dezosată mecanic. Producătorii nu vor să piardă nimic, aşa că ceea ce rămâne pe oase după dezosarea manuală este recuperat prin procedee mecanice. Numai că această carne are o valoare biologică şi microbiologică scăzută, după spusele prof. dr. Mencinicopschi.

Mai mult, carnea provenită de la un animal este adesea amestecată cu cea de la alt animal. Când cumperi carne de porc, gândeşte-te că s-ar putea să aibă în ea şi bucăţi provenind de la cal sau măgar.

Carnea tocată, dar şi cârnaţii, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adăugarea de componente inferioare (şorici, tendoane, aditivi, soia, etc.).

Un alt tertip al producătorilor este acela de a refolosi carnea alterată după ce se maschează defectele cu ajutorul condimentelor şi aditivilor. Pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor din carne, se folosesc şi radiaţiile ionizante, acelea de care ne ferim cu toţii.