OTRAVĂ: Cu toţii am CUMPĂRAT aşa ceva măcar o dată!

Asociația pentru Protecția Consumatorilor a realizat un studiu pe produse tip şuncă Praga

În cadrul studiului au fost analizate 13 produse, de la diverşi producători sau distribuitori. Astfel, 7% dintre produse au menționat pe etichetă, pentru producător, doar țara în care au fost fabricate, respectiv România.

Ca urmare a realizării acestui studiu, în ceea ce privește numărul de E-uri, a reieșit faptul că acesta variază între 4 și 10 E-uri.

De asemenea, 76,92% dintre produse au specificat pe etichetă tipurile de alergeni ce se pot găsi în produs, acestea fiind: soia, mustar, telina, grau, lapte, ou, fructe cu coaja tare, susan, lupin.

În ceea ce privește cantitatea, la studiu au participat atât produse cu gramaj calibrat, cât și produse vrac. Dintre produsele calibrate, gramajul acestora a fost cuprins între 100 și 500 g. Toate produsele au menționat pe etichetă valorile nutriționale, valoare energetică fiind cuprinsă între 75.9 – 294 kcal/100g. Produsele conțin grăsimi între 1 și 24 g/100g.

Ca mai toate mezelurile, șunca de Praga este un aliment procesat. Cu alte cuvinte, carnea din care este făcută această șuncă a trecut printr-un proces intens de prelucrare, astfel încât produsul rezultat să reziste mai mult, să aibă un gust cât mai plăcut pentru consumator și un cost cât mai mic.

Pentru a atinge toate aceste deziderate, industria alimentară a recurs la „îmbogățirea” produsului cu aditivi alimentari: conservanți, coloranți, potențiatori de aromă și chiar antioxidanți. Iar când spun antioxidanți nu mă refer la cei naturali, cunoscuți de toată lumea, sănătoşi şi benefici organismului, ci la unii sintetici. Rolul lor este să diminueze impactul negativ pe care îl au asupra organismului alți aditivi (nitriți sau nitrați, folosiți drept conservanți).

Dacă ne uităm pe eticheta oricărui produs ce se vinde sub denumirea Şuncă de Praga, vedem că acesta conține o anumită cantitate de carne, însă nespecificată, după care lista continuă cu foarte mulţi aditivi şi substanţe artificiale.

În cazul unora dintre produse regăsim pe etichetă zaharuri, în cazul altora o înșiruire de denumiri ce se termină în „-oză”: dextroză, glucoză, lactoză etc., care sunt tot forme de zahăr. Având în vedere că mai toate produsele procesate conțin sare sau zahăr, ne este foarte ușor să depășim doza zilnică recomandată din cele două.

Cu toții știm că zahărul consumat în exces este dăunător. Nu numai că are calorii goale, ci este un hoț de nutrienți, care poate avea efecte devastatoare asupra metabolismului, îngraşă, induce rezistență la insulină, crește trigliceridele și colesterolul rău. Nu este de mirare că un consum mare de zahăr este asociat cu bolile care fac cele mai multe victime la nivel mondial: boli cardio-vasculare, diabet, obezitate și cancer. Multe persoane, de exemplu, se feresc să pună zahăr în cafea, dar consumă sucuri și alimente procesate, care conţin o cantitate crescută de zaharuri.

Același lucru se întâmplă și cu sarea, pe care o găsim inevitabil în orice produs procesat. Și asta în condițiile în care cantitatea de sare recomandată de OMS este de mai puțin de 5 g pe zi pentru un adult. Sarea în exces nu face altceva decât să ne îmbolnăvească inima, să ne predispună la hipertensiune arterială şi să agraveze problemele preexistente cardiace, hepatice sau renale.

Analizând eticheta diverselor tipuri de șuncă de Praga, am constatat că unele dintre ele conțin șorici, adică o sursă de grăsimi saturate care duc la boli cardiovasculare, și toate sunt îmbogățite cu proteine din lapte, zer sau soia. De ce un produs din carne are nevoie de proteine suplimentare? Pentru că de fapt conținutul de carne este destul de redus.

Cu toate acestea însă, șunca de Praga este unul dintre alimentele procesate cu puține calorii, respectiv undeva la 110-120 de calorii/100 g. De aceea multe persoane o preferă într-o dietă de slăbire. Atenție însă la cantitate! Un consum constant de alimente procesate poate avea un impact negativ asupra sănătății și aș aminti în primul rând contribuția lor la creșterea numărului de cancere de tract digestiv.

Așa cum știm, celulele organismului nostru se regenerează periodic. Celulele care vin cel mai des în contact cu aceste non-alimente (aditivii alimentari) sunt celulele tractului digestiv. În momentul în care regenerarea lor se produce în prezența unor substanțe care nu sunt naturale, apar celule cu defecte – respectiv celule canceroase.

Așadar, recomandarea mea este să alegeți carne slabă făcută la cuptor în crustă de condimente, pe care să o mâncați rece în sandvișuri sau ca aperitiv. Orice tip de carne ați alege, nu uitați să o asociați cu legume care scad absorbția grăsimilor și a substanțelor artificiale nocive adăugate prin procesare, conform efemeride.ro.