Profilul unui bun comunicator în afaceri

Cunoaşterea comunicării eficiente este una dintre cheile afacerilor valoroase * cu o comunicare eficientă poţi să găseşti şi să înţelegi partenerii de afaceri şi colaboratorii potriviţi, să vorbeşti când trebuie şi cum trebuie despre aşteptările şi nevoile tale, să te faci cunoscut în mediile pe care le vizezi * un alt avantaj este negocierea cu succes şi stabilirea de parteneriate profitabile 

Majoritatea oamenilor de afaceri consideră importantă comunicarea cu clientul, văzând în acesta doar cumpărătorul. Privind lucrurile dintr-o perspectivă mai amplă, orice partener de afaceri, furnizor, competitor, societatea în accepţiunea sa largă sau mediul politic, chiar familia, sunt clienţi pentru că fiecare tranzacţie afectează într-un mod oarecare mersul societăţii. „Pentru cei care iau în considerare acest aspect de ecologie, comunicarea devine mult mai fluidă, mai plină de respect pentru generaţia prezentă şi pentru generaţiile viitoare şi mai plină de respect pentru mediul înconjurător”, a explicat Doina Filipescu, consilier de dezvoltare personală şi coach.

Erorile cele mai întâlnite
Există şi greşeli în comunicarea de business, iar preţul plătit este destul de mare. De obicei, clientul nu mai aşteaptă a doua şansă, mai ales când ofertele abundă în jurul lui. În comunicarea de afaceri se presupune că exista un scop mai înalt, respectiv tranzacţia care aduce valoare tuturor părţilor. Dacă vorbim despre comportamente ineficiente, este greşit să faci presupuneri, în loc sa te bazezi pe fapte, să vorbeşti mai mult decât să asculţi, pentru a cunoaşte partenerul căruia i te adresezi, să foloseşti limbajul nepotrivit (ori prea sofisticat, ori prea tehnic, ori prea familiar, ori prea îndepărtat de interesele preopinentului – n.r.), să foloseşti canalul de comunicare ineficient. „De pildă, e mai eficient să pui un banner pe poarta service-ului auto decât să te promovezi pe Facebook. Dacă vinzi furaje pentru gospodăriile ţărăneşti, e mai indicat să te adresezi prin gazeta locală, la primărie, să te faci cunoscut duminica, după slujba de la biserică ori sa pui un afiş în sat decât să foloseşti promovarea pe internet. Tot la greşeli ar fi să nu cunoşti subiectul sau gradul său de detaliere, să ignori semnalele sau feedback-ul dat de preopinent sau să nu dai feedback, să ai un mesaj inflexibil pentru diverse medii de comunicare”, a atras atenţia Doina Filipescu.
Un comunicator „bun” nu se naşte, ci se educa, iar comunicarea eficientă e un subiect de învăţare continuă. Dacă „bun” înseamnă eficient, ei bine o astfel de persoană practică smerenia, adică se interesează de specificul celui care recepţionează mesajul şi îşi adaptează discursul spre a-i oferi valoare, ascultă, se interesează de problemă şi urmăreşte feedback-ul. „Este atentă la limbajul nonverbal şi la presupunerile neexprimate care stau în spatele mesajelor explicite, se interesează de «modelul lumii celuilalt», se autoevaluează şi îşi îmbunătăţeşte continuu abilităţile, are un mentor şi primeşte feedback de la el”, a completat consilierul. Dacă am vorbit despre greşeli ar fi bine să aflăm ce nu trebuie să facem în comunicare, să învăţăm ce ar fi util să facem şi care sunt lucrurile care funcţionează. „Comunicarea se referă la OAMENI. Deci, ca buni comunicatori, avem grija de oameni. De pildă, ar fi de bun augur să fim deschişi să cunoaştem mereu oameni noi şi poveştile lor de viaţă, să luăm oamenii aşa cum sunt, fără a pretinde să se schimbe, fără a avea aşteptări, să-i ghidăm atunci când au nevoie de îndrumare, să-i înţelegem, cu o atitudine de compasiune, oricare ar fi părerile lor. Este important să-i ascultăm şi să le oferim, la cerere, resurse, să-i ajutăm să crească în afaceri, în educaţie, în familie, intelectual, emoţional, spiritual”, a conchis Doina Filipescu. Ori de câte ori ne surprindem că nu ne comportăm astfel, e semn că avem nevoie de o îmbunătăţire a conduitei pentru a deveni un bun comunicator.