Reguli de la copii pentru părinţi

Copil obraznic, zvăpăiat, neastâmpărat, poznaş, sunt doar etichete puse cel mai adesea copiilor care nu prea fac ceea ce vor părinţii, când vor ei * cum arată, cum ar trebuie să se comporte un copil cuminte este o întrebare la care fiecare părinte aşteaptă un răspuns

Nu putem începe o astfel de discuţie fără a observa că, aşa cum nici noi adulţii, nu avem zile în care să ne comportăm la fel, nu ne simţim la fel în fiecare zi, avem, cu alte cuvinte, zile şi zile, la fel şi ei, copiii noştri, nu se comportă identic în toate momentele. Şi cel mai zvăpăiat dintre ghiduşi are momente în care seamănă cu un îngeraş. Chiar dacă aceste momente sunt mai dese atunci când doarme…
Dacă a fi cuminte înseamnă a da ascultare cererilor părinţilor, haideţi să vedem cum şi ce anume le cerem copiilor noştri.
Există un set de reguli clare, explicite?
Regulile nu sunt îndrăgite de niciun copil, mai ales atunci când nu sunt explicate, iar dacă sunt impuse, copilul va căuta orice prilej să le încalce. Şi poate chiar va savura momentul. Explicarea regulilor într-un limbaj adecvat dezvoltării cognitive a copilului dar şi a ariilor sale de interes poate facilita înţelegerea lor. De exemplu, unei fetiţe de 5 ani, care îndrăgeşte o anumită prinţesă dintr-un desen animat, i se poate da exemplu păţania prinţesei atunci când a făcut un lucru periculos. Se prea poate ca, la 5 ani, copilul să nu perceapă pericolele aşa cum le vedeţi dumneavoastră. Cu siguranţă, personajul fantastic îndrăgit va vorbi o limbă cunoscută copilului.
Negocierea regulilor cu cel mic va elimina rezistenţa lui la ceea ce şi-a dat acordul el însuşi. E mai greu să nu respecţi ceea ce singur ai agreat. În plus, veţi fi văzuţi ca nişte parteneri, nu ca nişte tirani.
Respectaţi voi înşivă regulile şi promisiunile. Nimic nu vorbeşte mai clar despre respect decât propriul exemplu în ceea ce priveşte faptele.
Ce le cerem copiilor noştri să respecte?
În limita disponibilităţii fizice, emoţionale şi cognitive, orice copil poate duce sarcini la îndeplinire. Ţineţi seama de nevoile lui din toate punctele de vedere. Reguli precum „nu alerga prin casă pentru că trezeşti vecinii” pot fi înţelese, dar luaţi în calcul nevoia de mişcare a copilului şi, în parc, lăsaţi-l să alerge, să cânte şi să ţipe!
Prea multe reguli încorsetează şi limitează, însă orice regulă are şi excepţii. Fiţi înţelepţi şi faceţi şi excepţii de la regulă, ele vor fi apreciate, prezentate corespunzător. O seară în care priviţi împreună un desen animat, chiar dacă nu a fost televizorul în program, vă poate transforma în ochii copilului dintr-un părinte rigid într-un prieten.

Citeşte şi: Cum gestionăm relaţiile dintre fraţi

Psihoterapeut Iulia CRUŢ

Partenerii respectă regula şi se respectă între ei! O dată ce copilul şi-a dat acordul asupra unei reguli, nu vă miraţi că, uneori, o va încălca. Acordaţi-i şanse, dar nu vă prefaceţi că nu aţi observat. Asta ar putea însemna pentru copil că regulile nu au, de fapt, nicio valabilitate.

„Poţi afla multe lucruri de la copii. De exemplu, câtă răbdare ai” – Franklin P. Jones