Trucuri pentru a aduce armonia într-o organizaţie

Indiferent că este vorba despre viaţa personală sau cea profesională ori despre afaceri, este foarte important să evoluăm într-un mediu lipsit de tensiune * şi pentru că nu este mereu uşor să aducem armonia într-o relaţie, fie personală ori de muncă, este bine să ştim că fiecare dintre noi este responsabil de propriul echilibru * atunci când suntem calmi, ancoraţi în realitate, atenţi atât la noi, cât şi la cei din jur problemele dispar ca prin minune, fiind înlocuite de soluţii simple 

Se vorbeşte foarte mult despre beneficiile unei relaţionări corecte, indiferent că este vorba despre familie, locul de muncă, afaceri sau prieteni. Corect stabilită şi întreţinută adecvat, o relaţie poate aduce beneficii de ambele părţi şi profituri mari în orice organizaţie. Există însă şi posibilitatea deteriorării, iar consecinţele sunt neplăcute. În general, o organizaţie are de suferit atunci când unul sau mai mulţi dintre membri îşi pierde interesul sau, dimpotrivă, devine sufocant sau agresiv. În contrapartidă, restul vor reacţiona şi fie vor încerca să rupă legătura, fie se vor supune şi, fără să vrea, la un moment, se vor transforma într-o victimă, ori vor deveni indiferenţi şi vor adopta un comportament de robot. Şi pentru că şi atitudinea se învaţă, este important de ştiut că prima lecţie trebuie să ne-o predăm nouă înşine fiindcă atât tensiunile, cât şi echilibrul pleacă de la fiecare dintre noi.
Jocul celui mai bun
Potrivit teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner, fiecare dintre noi avem nu doar capacitate cognitivă (puterea de a asimila şi de a înţelege informaţiile primite din diferite domenii), ci şi capacitatea de empatie, inteligenţă kinestezică, spirituală, artistică. Daniel Goleman, psihologul care a pus bazele teoriei inteligenţei emoţionale (EQ), susţine că rezultatele studiilor în domeniul leadership-ului oferă o imagine mult mai complexă a folosirii abilităţilor umane. „Scorurile la testele IQ pot prezice extrem de exact dacă un individ poate face faţă rigorilor cognitive ale unui anumit post. Sute, poate chiar mii de studii au arătat ca IQ-ul poate indica locul în ierarhie pe care un angajat îl poate ocupa cu succes, fără niciun dubiu”, spune Goleman. El susţine că IQ se dovedeşte mai puţin eficace în afla cine dintr-un grup de candidaţi talentaţi pentru o poziţie cu cerinţe intelectuale ridicate poate deveni cel mai bun lider. Acest lucru se datorează parţial „efectului de nivel”: toţi cei ce operează la cele mai înalte niveluri dintr-o anumită organizaţie au urmat un proces de selecţie în prealabil axat pe intelect şi experienţă. La aceste niveluri înalte, un IQ ridicat devine o necesitate, o abilitate ce este necesară pentru a intra şi a rămâne în „joc”. Ceea ce face diferenţa este inteligenţa emoţională (EQ), capacitatea de a-i „simţi” pe cei din jur.
Lecţii pentru lideri şi angajaţi
Inteligenţa emoţională poate fi dobândită în timp, cu răbdare, procese de introspecţie şi exerciţii conştiente de identificare a emoţiilor proprii şi ale celor cu care interacţionăm, atitudini pe care ar trebui să le adopte orice persoană.
Se întâmplă ca uneori să fie disfuncţionalităţi şi este important ca momentul să fie bine analizat. Primul pas este identificare a problemei şi a persoanei sau situaţiei care a generat-o, apoi evaluarea şi aici este nevoie de multă empatie atât din partea liderilor, cât şi a colaboratorilor. Următoarea etapă ţine de gestiunea emoţiilor şi eliminarea celor toxice (mânie, anxietate, furie, dispreţ, jenă) care nu fac niciun bine nici celui care le aruncă, nici celui care este ţinta. Dacă nu se va reuşi atingerea unui echilibru, în timp consecinţele vor fi grave pentru organizaţie fiindcă balanţa emoţională a oamenilor se va dezechilibra şi fiecare va încerca să ocupe bucăţi tot mai mari de teritoriu sau să se retragă şi niciuna dintre situaţii nu este de dorit. Soluţia este integritatea şi buna cunoaştere de sine, dar şi a scopurilor clare ale organizaţiei şi oamenilor pe care o slujesc.

Citeşte şi: Profilul unui bun comunicator în afaceri

Zece paşi pentru eliminarea tensiunilor dintr-un grup
1. Fiţi mereu atenţi la emoţiile voastre şi încercaţi să aflaţi ce le determină.
2. Folosiţi tehnici de respiraţie pentru a vă calma, dacă sunteţi stresaţi.
3. Discutaţi deschis cu fiecare coleg care poate v-a iritat. Aflaţi cauzele şi eliminaţi-le.
4. Fiţi empatici cu toţi cei din jur. Oferiţi-le nu doar ajutor la finalizarea proiectelor, ci şi înţelegere. O strângere de mână poate face minuni.
5. Eliminaţi, pe cât posibil, expresiile negative.
6. Încercaţi să aflaţi mai multe lucruri despre pasiunile colegilor voştri şi discutaţi cu ei despre ele în scurtele pauze de cafea.
7. Fiecare om are o poveste. Aflaţi-o!
8. Învăţaţi să ascultaţi, nu doar să auziţi.
9. Memoraţi datele de naştere ale colegilor. Un dar, cât de mic, poate fi începutul unei colaborări frumoase.
10. Zâmbiţi. Nimeni nu vrea să lucreze alături de oameni morocănoşi.