Tu pe cine cauţi?
Dimensiune font:
Suntem fiinţe sociale şi puţini dintre noi rămânem în echilibru dacă stăm singuri un timp mai lung * căutăm compania celorlalţi semeni pentru că asta ne aduce un anume fel de împlinire, iar bucuria de fi cu oameni cu care să simţim că împărtăşim experienţele pare a avea mai mare valoare aşa * o glumă e mai savuroasă dacă râdem şi cu altul, lacrimile se descarcă uneori mai cu folos pe umărul altcuiva, iar a sta pur şi simplu îmbrăţişaţi, ca bărbat şi femeie, ca mamă şi copil, ca prieteni, aduce în noi sentimente pe care nimic nu le poate înlocui
De ce se spune atunci că „cel care e în armonie când este singur va fi în armonie şi când e cu alţii”? şi cum facem diferenţa între a fi singuri şi a ne simţi singuri?.
Probabil pentru că sentimentul e acel ceva pe care îl simt eu, care se află undeva înăuntrul meu, poate în piept, în suflet, cu siguranţă însă nu în afară, nu la celălalt. Ceea ce simţim noi e ÎN NOI. Desigur, poate fi determinat şi de ceea ce se întâmplă în afara noastră, dar sentimentul tot ÎN noi este, iar asta ne poate trezi curiozitatea de a descoperi ce altceva mai mult este în sufletul propriu.
Învaţă să-ţi asculţi sufletul
Te-ai aflat vreodată în situaţia în care, într-o încăpere aglomerată, în care mai mulţi oameni vorbesc tare, să-ţi sune telefonul şi să nu auzi mai nimic din ce spune cel de la capătul firului? Atunci fie te-ai retras într-o altă încăpere, fie i-ai rugat pe cei din jur să îţi permită să auzi ce vorbeşte cel ce te-a sunat, fie, acoperindu-ţi una dintre urechi, ai reuşit să fii foarte atent şi ai reuşit să porţi conversaţia la telefon.
Cumva asemănător, sufletul nostru ne vorbeşte mereu, ne invită la a descoperi lumea noastră interioară, cu gânduri, emoţii, sentimente şi la a trece mai departe de toate acestea, dincolo de „bruiaj”.
La fel, dacă am face cumva să purtăm discuţia cu propriul suflet, ne-am conecta la fiinţa noastră şi am descoperi echilibrul, armonia, întregul. În acest fel, cu sufletul în echilibru, atunci când ajungem în prezenţa altora, transmitem şi lor din starea noastră, care, de această dată, poate fi una lipsită de încordare, nemaifiind în aşteptare din exterior a unui ceva care să ne bucure. Am trăit deja experienţa descoperirii în interior a tot ceea ce avem nevoie. Cam ca atunci când iubeşti îngheţata şi nu mai alergi disperat la magazin după ea pentru că ai acasă la tine toate sortimentele dar, dacă primeşti o îngheţată de la un prieten, te bucuri dar nu o mai ceri, nu o mai aştepţi, eşti detaşat de rezultatul întâlnirii cu un oricine ar avea „îngheţată”.
Citeşte şi: Pericolele hiperprotecţiei
Psihoterapeut Iulia CRUŢ
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau