Untul din buturoaie şi turuşmali
Dimensiune font:
De pe masa ciobanilor de pe Valea Trotuşului nu lipseşte niciciodată untul de oaie, o cremă tare, cu gust care pişcă uşor la limbă. Bacii îl pun în „buturoaie”, nişe putine lungi şi înguste în care se toarnă o smântână groasă ce se bate cu un ciomag special până când zerul se desparte de lichid, lăsând deoparte untul. E atât de gras încât scufundat în mămăligă fierbinte se transformă aproape instantaneu într-un ulei gros, consistent. Pe ciobani însă nu-i interesează dietele, nu se tem nici de grăsimi, iar pe feţele lor rumene de sănătate şi voie bună nu transpare că ar avea vreo problemă izvorâtă din surplusul de colesterol.
„Turuşmali de Palanca”, fratele bulzului din Apuseni
În Apuseni, ciobanii fac pentru oaspeţi o fiertură de mălai cu lapte, smântână, felurite brânzuri şi unt. Au botezat-o „bulz” şi o împart cu linguri mari, de lemn, direct din ceaunul afumat de limbile focului în străchinile pofticioase ale drumeţilor. La Palanca, bulzul are un frate - „turuşmali”. Doar procedeul e puţin diferit. Se face o mămăligă bine fiartă, că „altfel, reţeta e greşită din start”, se răstoarnă pe un fund de lemn, într-un strat subţire. Peste foaia de porumb se sfărâmă cu buricele degetelor brânză grasă cu aromă de brad şi unt pufos, iar umplutura se înveleşte zdravăn în mămăligă. Sfera astfel obţinută se trece prin dogoreala unui cuptor, iar apoi se împarte celor flămânzi. Ciobanii sunt fericiţi să primească, la ei acasă, turiştii de peste tot, să-i trateze cu turuşmali şi pălincă, cu vorbe bune şi tradiţii. Iar fericirea lor, devenită aievea, ar pune pe harta judeţului steguleţul împlinirii agroturistice.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau