A început Postul Crăciunului 2018. Ce e strict interzis în postul care durează 40 de zile

Postul Crăciunului începe miercuri și durează 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la peşte, ulei și vin, până în Ajunul Crăciunului, când se ține post negru și este așteptat preotul să aducă vestea Nașterii Mântuitorului.

 

 Postul Crăciunului ține de miercuri, 14 noiembrie, și se încheie în 24 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din dată de 25 decembrie.

"Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel și al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne amintește de steaua ce a vestit magilor nașterea Mântuitorului. Această ajunare amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumeni care, în seară acestei zile, primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire la liturghia săvârșită atunci în acest scop", a explicat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii talcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni, unii țineau un post mai aspru, alții, unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând că toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu dată de 15 noiembrie.

Zile cu dezlegare în Postul Crăciunului 2018

Postul Crăciunului este mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la peşte, ulei și vin. Se dă dezlegare la peşte și preparate din peşte, precum și la vin și untdelemn în toate zilele de sâmbătă și duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri și vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marți și joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbătă și duminică se îngăduie și peşte (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marți sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri și vineri, la vin și untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte și vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioșii îl așteaptă pe preot ca să le aducă vestea Nașterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Ce este permis și ce este interzis în Postul Nașterii Domnului

În unele zone ale României, postul Crăciunului presupune și ca fetele nemăritate să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare pentru "aflarea ursitului". Vremea se putea "citi" chiar și într-o găină friptă.

De perioada premergătoare Crăciunului se leagă, la români, un adevărat noian de tradiții și superstiții, unele mai năstrușnice și ciudate decât altele, mai ales dacă le filtrăm prin prisma mentalului colectiv modern.

Chiar dacă pentru generațiile tinere aceste obiceiuri și credințe nu mai au aceeași rezonanță ca în trecut, farmecul lor spectacular atrage deseori privirire, doar că totul este cântărit doar cu unități de măsură estetice sau care țin de curiozitate, în niciun caz cu spiritul pragmatic și precaut al bunicilor noștri.

Și dacă tot este vorba despre postul Crăciunului, aflați că în unele zone din nordul Transilvaniei există credință cu totul bizară (nu mai este întâlnită nicăieri în lume) că postirea ar fi fost poruncită bătrânului Crăciun de către Maica Domnului, drept penitență pentru că acesta tăiase mâna nevestei sale.

Postul Crăciunului și măritişul în Postul Crăciunului este un adevărat prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu și-au găsit ursitul. În vechile credințe populare, acestea trebuie să adune câte o surcea în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru că, seara, venind umbră ursitorului lor, să aibă ce ospăta. În unele zone, există obiceiul "bătutul pernelor", prin care fetele nemăritate încearcă astfel să-și îmblânzească soarta și să-și găsească pețitori frumoși, bogați și cu numerose alte calități. Așa cum îi sugerează și numele, obiceiul presupune ca fetele să ia o nuia și să "altoiască" zdravăn fiecare pernă din casă, rostind în tot acest timp tot felul de formule magice, care diferă de la o zona folclorică la alta. realitatea.net