Ereziile evului mediu crestin

default

Dimensiune font:

| 04-10-2012 13:28

Ereziile evului mediu crestin

 

Ereticul este cel care are o opinie. Chiar cuvantul erezie inseamna acest lucru. Insa ce inseamna a avea o opinie? De exemplu, catolicul este catolic, adica universal; fara a avea o credinta aparte, el urmeaza fara discutie pe cea a bisericii. Iar o opinie inseamna a-ti urma propria judecata si credinta.

Nu in toate ipostazele si dimensiunile lor ereziile au fost proteste cu valoare pregnant umana, multe din ele consumandu-se in cercul dezbaterilor religioase, fiind si prin forma si prin fond numai abateri de la ceea ce, intr-un moment sau in altul, un episcop sau altul, un papa sau altul au hotarat a fi dreapta credinta.

Adesea ceea ce se hotara de catre unii a fi erezie era luat de altii ca ortodoxie.

Nu demult, in zbuciumata istorie a arianismului, la un moment dat adversarul cel mai intransigent al lui Arie, Athanasie, este exilat in timp ce ereticul este rechemat. Si exemplele pot continua.

Intreaga istorie a crestinismului, a islamismului, a mozaismului, pe scurt asa-numitelor religii universale, este “accidentata” de dispute care ajung pana la schisme.

Pe langa ereziile preponderent religioase, au mai existat si alte tipuri, erezii preponderent social sau filozofice, desi prin heterodoxie sunt si ele atasamente la ganduri proprii, exprimand de fiecare data un alt punct de vedere, fiind in primul rand o reinterpretare a dogmelor.

Disputa in jurul naturii lui Isus Hristos, indelungata si aprinsa, nu are valoare logica decat in interiorul teologiei si nu intereseaza ca atare, decat pe teologi. O analiza filozofica si cu atat mai putin una filozofica marxista a ereziilor religioase nu are cum sa preocupe de alegerea “adevarului” de eroare intr-una sau in alta din dezbaterile in jurul unei probleme de stricta observare teologica, pentru ca le considera, principial, pseudoprobleme.

O analiza filozofica a ereziilor religioase care si-ar propune sa valorifice un punct de vedere sau altul ar esua prin firea lucrurilor in teologie, pentru bunul motiv ca perspectiva si mijloacele filozofiei nu sunt si cele ale teologiei.

De aici nu decurge insa interdictia pentru filozofie de a supune analizei sale dogmele teologiei. O asemenea analiza intra in rosturile filozofiei, care, prin natura ei integratoare, judeca si religia si stiinta si arta. Dar daca tine la autenticitate, la conditia de adevar a ei, filozofia trebuie sa fie, in raporturile ei cu teologia, rationalista si critica, sa fie ateista.

O interpretare filozofica spiritualista nu va putea nicicand sa se contureze ca interpretare expre filozofica si nicicand nu va putea sa depaseasca limitele unei opere de justificare. Nicicand nu va putea sa fie rationalista si critica, deci veritabil filozofica.

Si mai putine sanse are interpretarea teologica, atenta la viata dogmei si nu a adevarului, subiectivista la limita, antiistorica, valorificatoare a ceea ce intareste doar autoritatea Scripturii.

Interpretarea teologica, dar si filozofica spiritualista, porneste de la o judecata care face imposibila deslusirea esentei ereziilor, pentru ca a da ereziei un sens negativ, a asimila-o cu eroarea absoluta in plan teoretic si crima in plan practic, nu poate sa duca la alt rezultat.

Ioan Mihalcescu scria: “Noile si sublimele adevaruri ale crestinismului, trebuiau sa vina in atingere spirituala cu ideile religioase si stiintifice ale timpului de atunci. Din aceasta atingere iesira invataturi ratacite” adica, erezii si schisme.

Insa in acest fel nu se depaseste chiar punctul de vedere al adversarilor ereticilor: nobili si clerici din timpul evului mediu carora “schisma si erezia li se prezenta ca atentate la credinta, ci atacuri contra ordinii publice, crime sociale”.

Dezavurarea principala a ereziei mai semnifica un imens dogmatism. Hotarandu-se de catre Biserica si in materie religioasa si in materie filozofica, hotarandu-se si in modelul absolut de viata sociala, ca si cum omul ar fi un fel de jucarie mecanica, in putinta de a fi perfect programat, orice abatere si in primul rand “abaterile” fundamentale generate de istoria insasi erau anatemizate ca si cum ar fi fost incalcari ale firii, ale adevarului si a binelui, in genere ale valorilor.

Tot ceea ce in cursul evului mediu a insemnat aspiratie catre altceva, uneori chiar catre un altceva care nu era, si altceva nou a trebuit sa fie condamnat ca eroare si crima. Au fost condamnate ca erezii pana si pozitiile fata de o anumita persoana de o anumita dogma, care nu contineau niciun indemn heterodox innoitor, nu se remarcau prin buna folosire a ratiunii, ba dimpotriva, ingrosau si mai mult mistica.

Exercitat si in interiorul religiei, dogmatismul este si mai agresiv, insa in fata tendintelor de “stanga” pornite din filozofie, din morala, din politica.

In timpul evului mediu au fost condamnate cu vehementa filozofiile lui Bernager, filozofia lui Abelard, a lui Averroes si a averoistilor, catharii sau Hus si husitii. Au fost arsi pe rug la inceputurile noului ev modern, Giordano Bruno si persecutat si umilit Galileo Galilei.

Astazi, biserica a fost dezbinata si atacata din toate partile si nu mai prezinta o mare influenta. Din ea s-a desprins luternaismul, calvinismul, anglicanismul, etc. Cum faramitarea parca n-a fost de ajuns, mai este atacata si de iluminism.

Voltaire insemnase incendiar la zdrobirea infamiei, adica a bisericii, iar Diderot intr-un discurs adresat de un filozof unui rege spunea: “Sire, daca vreti sa aveti preoti, atunci nu va trebuie filozofi, iar daca vreti sa aveti filozofi nu va trebuie preoti, caci unii fiind prin conditia lor prieteni ai ratiunii si promovatori ai stiintei, iar ceilalti dusmani ai ratiunii si unelteitori ai ignorantei, inseamna ca daca primii fac binele, ceilalti fac raul”.

Acum mai bine de 100 de ani s-a renuntat la termenul de erezie, insa nu se si redimensioneaza intelesul pus in circulatie. Nu se trece la recunoasterea semnificatiei pozitive a ereziilor; pentru aceasta interpretarea teologica sau de sugestie teologica ar fi trebuit sa renunte la insusi principiul sau, intre punctul de vedere ortodox teologic si cel eretic neputand sa stea alta relatie decat de excluziune.

Pentru a putea sa rejudece procesul catharilor, biserica ar fi trebuit sa-si retraga invinovatirile aduse si, in consecinta, sa si le asume. Sa recunoasca deci ca ereticii impotriva carora s-a folosit mai putin persuasiunea si mai mult sabia si rugul au avut dreptate cand s-au ridicat impotriva asezarii acelei lumi. Sau, daca e vorba de un filozof ca Siger din Barbant, sa recunoasca impreuna cu acesta ca lumea si Dumnezeu sunt realitati coeterne.

Engels scria: Evul mediu, se dezvoltase dintr-o totala primitivitate. El trasese cu buretele peste civilizatia, filozofia, politica si jurisprudenta antica, pentru a incepe in toate domeniile de la inceput. Singurul lucru pe care il preluase din lumea veche disparuta era crestinismul si un numar de orase pe jumatate distruse, complet despuiate de civilizatia lor. Urmarea a fost ca popii au obtinut, ca pe toate treptele primitive de dezvoltare a societatii, monopolul asupra pregatirii intelectuale, si ca prin acesta cultura insasi a capatat un caracter esentialmente teologic. In mana popilor politica si jurisprudenta, ca si celelalte stiinte, au devenit simple ramuri ale teologiei, fiind tratate dupa aceleasi principii care erau valabile in teologie. Dogmele bisericii erau in acelasi timp axiome politice…

Aceasta suprematie a teologiei pe intregul taram al activitatii intelectuale era in acelasi timp consecinta necesara a pozitiei bisericii ca cintesenta si consfintire a dominatiei feudale existente.

Este clar ca din aceasta pricina toate atacurile indreptate impotriva feudalismului in general, si inainte de toate atacurile impotriva bisericii, si atacurile revolutionare, sociale si politice trebuiau sa fie in acelasi timp si cu precadere erezii teologice. Pentru ca relatiile sociale existente sa poata fi atacate, ele trebuiau sa fie despuiate de aureola pe care o purtau.

Atat ereziile cu un pronuntat caracter social cat si cele teologice sau filozofice sunt cu adevarat si erezii teologice, si nu numai formal. Teologia nu este un voal sub care ereticii cautau sa se ascunda.

In general, nu gandeau in secret, fara a incerca sa-si faca protestul auzit. Nu se ascundeau pentru ca nu credeau ca rostul lor este sa se ascunda si sa ascunda ceea ce ei credeau ca a fi adevarul.

Si catharii si husitii, si Bernanger din Tours si Siger din Barbant si William d’Occam au luptat pentru ideile lor. Daca gandesc inca teologic, daca razvratirea lor mai este inca si razvratire teologica, faptul tine de acea suprematie a teologiei de care vorbea Engels.

Ce-i drept, atat catharii, husitii, sau alti filozofi nu au fost atei. Nici chiar un panteist precum Amaury de Bene ori un materialist precum David de Dinant nu ajung la ateism propriu-zis. Numai Occam in secolul al XIV-lea va spune ca despre Dumnezeu nu putem sti daca exista cu siguranta. Nu spune insa ca nu este.

Filozofii sunt in acelasi timp si teologi si, teologi fiind, nu o singura data pun in discutie dogmele incercand sa le aduca un plus de inteligibilitate.

Cu toate acestea, ereziile cu predominant caracter social si cele de tip filozofic nu sunt reductibile la cele religioase, neramanand la heterodoxia religioasa. Fara a fi insemnat o desprindere radicala de spiritualitatea crestina, ele n-o imbogatesc pe aceasta, nu-i aduc un plus de adevar si de trainicie, n-o fac mai rationala.

Cu cat militeaza mai decis pentru adevar, pentru bine, pentru frumos, pe scurt pentru om, ereticii se detaseaza de o spiritualitate neinstare, prin insasi natura ei, sa insoteasca omul in continua sa inaintare.

Ereticii ajung deci sa faca opozitie si nu si-o premediteaza. Ei nu contesta spiritualitatii religioase adevarul. Catharii propovaduiau intoarcerea la spiritul evanghelilor; Abelard, cand demonstra ca Tatal, Fiul si Sfantul Duh sunt defapt puteri si nu persoane, se folosea tot de textul lor, iar Occam punea pe Hristos insusi sa sustina hegemonia puterii civile in stat. Beranger, apoi, cand divulga irationalitatea transubstantierii, urmarea altceva decat sa epureze crestinismul de contradictii, sa-l faca deci rational, si Roscelin cand valorifica individualele pornea de la convingerea ca, facand parte din creatie, ele nu au cum sa fie “res diaboli” – lucruri ale diavolului.

Pornind de la principiile crestinismului si tinzand catre adevar ajung la adevaruri care scot la iveala cu atat mai mult dificultatile credintei cu cat sunt puse in legatura cu ea, ca si cum ar putea, prin firea lucrurilor, sa consune cu datele ei. Insa adevarurile lor aduc mai degraba cu un cal troian nedorit, ce-i drept, decat cu firesti completari sau dezvoltari ale “adevarurilor” credintei.

Ereticii ajung asadar sa faca opozitie prin chiar tendinta lor catre valori, catre om. Adesea nu se trece dincolo de o vaga aspiratie, nu o singura data mesajul se pierde ca firul unui paraias inainte de a ajunge la rau.

Ereticii care gandesc la o alta asezare a lumiii nu stiu, cei mai multi, ca salvarea este in viitor si gandesc readucerea in actualitate a unor forme de viata revolute.

J. Le Goff scria in “Civilizatia Occidentului medieval” ca viitorul se afla in urma lor. Ei pasesc inainte cu capul intors inapoi.

Nici catharii, nici chiar husitii, desi sunt protagonistii unui adevarat razboi civil antifeudal, nu vizeaza la alta asezare a relatiilor dintre oameni decat crestina, dar dupa principiile crestinismului primitiv.

Daca ar fi ramas doar la revendicarea religioasa, s-ar putea spuen despre programul acestor erezii ca este de doua ori reactionar: o data ca este indreptat paseist si apoi ca nu iese din cadrele crestinismului. Reactionara in ceea ce priveste forma, ca orice erezie, erezia de la orase care este de fapt erezia oficiala din evul mediu, si mai cu seama erezia care exprima direct nevoile taranimii si ale plebeilor si care istovarasea aproape intotdeauna o rascoala, prin ostalitatea fata de feudalitatea clericala tot mai agresiva si mai acaparatoare, exprimau rezinstenta si totodata, desi vag, anticipau forme de organizare viitoare.

Ereziile care exprimau nevoile taranimii indeosebi, cerand revenirea la crestinismul primitiv presupuneau restabilirea raporturilor de egalitate existente intre membrii comunitatii religioase in timpul crestinismului primitiv si recunoasterea acestei egalitati ca norma si in viata laica a cetatenilor. Ea a preconizat ca egalitatea fiilor domnului sa fie extinsa astfel incat sa se ajunga la o egalitate cetateneasca si, in parte, chiar la o egalitate de avere.

Ideea reorganizarii bisericii, in acelasi timp, dupa principiile crestinismului primitiv, desi paseista, finalizata in refacerea si nu in distrugerea comunitatii crestine, sustine mai degraba o antibiserica, nu doar in sensul ca neaga biserica romano-catolica, deci nu doar relativ la o anume forma de organizare. Ereticii, in special catharii si husitii, vor un crestinism pentru toti, fara mistere, fara ierarhie, cu ritual nefastuos. Un crestinism spiritualizat in care credinciosul sa-si fie si preot.

Cultul public era aproape inexistent la cathari. Se adunau in locuri neconsacrate in mod special, unde fidelii sau simplii credinciosi participau la recitarea in comun a Oratiunii duminicale, isi impartaseau public si intr-o maniera generala greselile primind iertarea de la pastorii lor, ascultau predici si invataturi morale, luau parte la masa rituala…

Ei anticipasera oarecum reforma luterana care avea sa elibereze “pe om de religiozitatea exterioara pentru ca a facut din religiozitate lumea launtrica a omului” (Karl Marx, F. Engels, Opere I, E.S.P.L.P, 1957, p. 421)

Unii eretici au nostalgia crestinismului primitiv, in care vad singura sansa de a trai omeneste. In numele aceluia, de altfel, isi inaltau protestul.

Cum tot timpul evului mediu crestinismul primitiv a fost evocat de eretici in impotrivirea lor fata de biserica. Faptul se explica, desigur, prin caracterul totusi protestatar al aceluia. Desi cuprindea diverse conceptii individuale contradictorii, unele mai clare, dar cea mai mare parte din ele confuze, prin ele asa cum erau, crestinismul primitiv se afla in opozitie fata de oranduirea existenta, fata de detinatorii puterii, spunea Engels.

Ereticilor nu li s-a putut ierta anticlericalismul si antifeudalismul. In evul mediu, s-a inceput prin alugarea lor din comunitate, mai apoi prin aplicarea unor pedepse care merg pana la suprimare.

Daca Pavel in Epistola catre Tit (3, 10) indemna: “Dupa intaia si a doua mustrare departeaza-te de cel ce aduce dezbinarea”, Tertulian, apologet al bisericii (aprox. 160 – 240), in ultima parte a vietii si el eretic, cerea insa credinciosilor sa rupa orice legatura cu airetikoi, iar Ignatiu din Antiohia, parinte apostolic din secolul al II-lea, mai violent, numea erezia otrava amestecata cu miere si pe eretici lupi deghizati in miei.

Pedepsirea ereticilor s-a trecut dupa oficializarea crestinismului intre anii 313 si 324, fiind inchisi, li se retrag drepturile si li sunt arse cartile. Insa in anul 385, imparatul roman Maximus da curs condamnarii la moarte a lui Priscillianus de catre sinodul de la Casareea-Augusta (380) la cererea expresa a doi episcopi spanioli: Idacius si Ithacius.

Apogeul represiunii este atins in secolul XII-lea, cand se organizeaza institutia de trista faima a inchizitiei si biserica obtine victoria asupra albigenozilor.

In acelasi secol, printr-un decret al conciliului de la Latran din anul 1215 se hotaraste excomunicarea, din principiu, a celor reputati de erezie, retragerea juristictiei eclesiastice, interzicerea disputelor cu ereticii, declararea ilicita a casatoriilor cu ei, etc.

Insa masurile represive nu pun capat miscarilor eretice. Este infranta aici, apare peste o vreme in alta parte, este distrusa una, va fi inlocuita cu alta.

Desi in aparenta izolate, ereziile comunica, fuzioneaza adesea, incat se contureaza, indeosebi in cazul ereziilor cu caracter social, o miscare unica antifeudala si anticlericala.

Mai intai, desi cu programe deosebite, erezia de la orase a burgerilor, si erezia care exprima direct nevoile taranimii si ale plebilor, cand interesele luptei antifeudale o cer, se alatura.

Fara indoiala, nu se poate explica miscarea cathara prin influenta, numai prin influenta maniheista, transmisa prin erezia bogomilica. De aceasta transmitere trebuie sa tinem insa seama nu in primul rand pentru a explica geneza ereziei ulterioare, ci spre a pune in evidenta solidaritatea miscarilor protestatare, circulatia mesajelor, receptarea, valorificarea lor superioara. Pentru ca de la maniheism la catharism este strabatut drumul de la o erezie cu caracter social, deopotriva antifeudala si anticlericala.

Miscarile eretice, mai mult sau mai putin contemporane au interferat adesea sau chiar s-au contopit. Ereziile, mai cu seama cele sociale si filozofice, se afla la izvoarele reformei si renasterii si astfel la izvoarele epocii noi, moderne.

Prin mesajul lor, ereticii nu numai ca au anticipat o alta lume, mai umana, insa au si luptat pentru ea.

 

http://www.descopera.org

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

05:36

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
PORECLA SEXUALĂ a zodiei tale
26/06/2021 17:01

  Berbec – "Omul minutului" Acest semn de foc este cunoscut ca un jucător rapid, un impulsiv robust căruia ii place sexul pur şi mai puţin detaliile romantice care l-ar putea condimen ...

Schimbarea la care nu se aștepta o ZODIE. Astrolog: ”Va fi o nebunie!”-VIDEO
21/11/2019 08:41

 Pe parcursul lunii noiembrie, horoscopul dragostei capătă o nouă valentă pentru o zodie. „Venus in Săgetător inseamnă că iubirea capătă o nouă valentă, este mai pozitivă, este plină d ...

Cel mai mare păcat pe care îl fac femeile în timpul postului! Părintele Calistrat a transmis un mesaj
17/11/2019 10:14

Suntem in perioada Postului Crăciunului, iar părintele Calistrat vorbeste despre unul dintre păcatele mari pe care femeile il fac acum. Potrivit preotului, acestea ar trebui să fie mult mai atente la rugăc ...

​Horoscopul pentru marti 12 noiembrie 2019
12/11/2019 04:00

BERBEC Veti descoperi ca o situatie nu trebuie sa fie neaparat logica pentru a avea un final fericit. Inregistrati un varf de "incasari" fara precedent, din relatii comerciale la care nu va pricepeti ...

Ce înseamnă dacă visez că îmi cad dinții. Grijă mare!
11/11/2019 10:04

    Ce inseamnă dacă visez că imi cad dintii. Ar trebui să ai grijă! Cum se interpretează acest tip de vis. Iată la ce să fii atent.        Ce inseamnă dacă visez ...

Ce NU trebuie sa faci SUB NICIO FORMA de Mihail si Gavril! Lucrul care este INTERZIS cu desavarsire! E PACAT mare sa faci asta
07/11/2019 16:03

  Ce nu trebuie să faci pe noiembrie, de Sfintii Mihail si Gavril.   Sfintii Mihail si Gavril este una dintre cele mai importante sărbători ale toamnei. Acesti doi sfinti sunt cinstiti ...

O stiinta milenara: zodiacul indian
08/09/2019 20:47

  In tara multiplelor stiinte, tehnici si experiente spirituale, demersul de cunoastere al naturii umane ce se bazeaza exclusiv pe folosirea horoscopului este primordial. Va prezentam deci acest zodiac ...

 Fazele lunii, zodiile si viata zilnica
08/09/2019 10:49

Cunoastem faptul ca in astrologie luna simbolizeaza principiul feminin, sufletul, calitatile psihice, sanatatea, sensibilitatea si inconstientul. Ea parcurge patru perioade (luna in descrestere,luna noua, lu ...

 Casele astrologice
07/09/2019 10:52

Casele astrologice sunt foarte importante atunci cand se face citirea unui horoscop. Pe parcursul vietii vei petrece mai mult timp in unele case astrologice dacat in altele. Casele pot determina daca esti o ...

BABA VANGA previziuni 2019 - predicții surprinzătoare
01/09/2019 10:01

  Descriere foto: BABA VANGA PREDICTII 2019   BABA VANGA previziuni 2019. Baba Vanga a făcut predictii pentru 2019. Desi a murit in 1996, ea a făcut predictii pană pentru secolul 51 cand, ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei