ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI, pe 14 SEPTEMBRIE: Tradiţii şi obiceiuri de ZIUA CRUCII

 

Inaltarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sarbatorile crestine, este singura cu post aspru si rugaciune ce apare atat in calendarul bizantin (ortodox si greco-catolic), cat si in cel latin, la data de 14 septembrie.

Spre deosebire de alte sarbatori, Inaltarea Sfintei Cruci se cinsteste cu post pentru ca aduce aminte de patimile si moartea Mantuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra mortii si pacatului.

Inaltarea Sfintei Cruci marcheaza si doua evenimente solemne: Aflarea Crucii si inaltarea ei in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, si aducerea Sfintei Cruci de la persi, in 629, in vremeaimparatului bizantin Heraclius, care a asezat-o in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

Aceeasi sarbatoare aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena: in ajunul luptei cu Maxentiu, un dusman al crestinilor (307-312), imparatul Constantin a avut o viziune: in plina zi, pe cer a aparut o cruce formata din stele, cu inscriptia "Prin acest semn vei invinge".

Imparatul a invins, iar mama lui, dupa izbanda, a poruncit sa fie gasita Sfanta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost gasite trei cruci identice, cea pe care a fost rastignit Iisus si doua ale talharilor ucisi odata cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost rastingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fata care tocmai murise.

Cand Macarie a asezat langa ea Sfanta Cruce, se spune ca tanara a inviat. Vestea s-a raspandit ca fulgerul, iar biserica a devenit neincapatoare pentru credinciosii care soseau sa vada Sfanta Cruce. In anul 335 dupa Hristos, patriarhul a inaltat-o sa fie vazuta de tot poporul si de atunci, in fiecare an la 14 septembrie, se sarbatoreste acest eveniment.

Datini si obiceiuri stravechi

Ziua Crucii este consideara data ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Calendarul popular consemneaza aceasta zi si sub alte denumiri, cum ar fi Carstovul Viilor si Ziua Sarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscuta mai ales in zonele deluroase si sudice, in zonele viticole, marcand inceputul culegerii viilor.

A doua denumire este legata de faptul ca, din aceasta zi, se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara. La sate, inca se mai crede ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor traditii, de Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic), care sunt duse, impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.

Tot in aceasta zi, in Bucovina se faceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pilda, oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezand ca astfel vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare. 

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI, 14 SEPTEMBRIE: Tradiţii şi obiceiuri de ZIUA CRUCII, sărbătorită pe 14 SEPTEMBRIE

În fiecare an, în 14 septembrie, se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci. Conform volumului Tradiţii şi Obiceiuri româneşti, coordonat de editura Flacăra, în popor i se mai spune Ziua Crucii şi este considerată data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Bătrânii spun că de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.

Tot în această zi, preotul sfinţeşte via şi butoaiele de vin, pentru ca şi în viitor gospodarul să se bucure de o recoltă bogată. Strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeşi astăzi. Ei trebuie păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. În serile culesului, podgorenii fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură şi muzică.

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI, 14 SEPTEMBRIE: Tradiţii şi obiceiuri de ZIUA CRUCII, sărbătorită pe 14 SEPTEMBRIE

Tot la această dată se sfinţesc la biserică busuiocul, menta, măghiranul şi cimbru, considerate plante magice. Despre busuiocul sfinţit în această zi se crede că alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă.

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI, 14 SEPTEMBRIE: Tradiţii şi obiceiuri de ZIUA CRUCII, sărbătorită pe 14 SEPTEMBRIE

Potrivit mărturiilor unor cronici ale acelor timpuri, la data de 14 septembrie sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălţarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos şi Sfinţirea bisericii Sfântului Mormânt, construită deasupra mormântului Domnului de către împăratul Constantin cel Mare.

Înălţarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota de către episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizează că au participat numeroşi episcopi şi foarte mulţi credincioşi, iar episcopul Macarie a dorit ca toţi cei prezenţi la solemnul eveniment să vadă Cinstita Cruce.

ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI, 14 SEPTEMBRIE: Tradiţii şi obiceiuri de ZIUA CRUCII, sărbătorită pe 14 SEPTEMBRIE

Totodată, conform crestinortodox.ro, aceasta sarbatoare este ținută astăzi și pentru că Sfanta Cruce a fost gasita pe 14 septembrie. din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos.

Dupa aceasta minune, Patriarhul a poruncit inaltarea Sfintei Cruci la un loc inalt, de unde sa o poata vedea tot poporul