Marea schisma a Bisericii Ortodoxe: Putin pierde influenta religioasa in estul Europei. Pericol de tensiuni in regiune

 La inceputul acestei saptamani s-a produs o ruptura majora in Biserica Ortodoxa. Luni, sinodul de la Moscova a anuntat ca a rupt relatiile cu Patriarhia de la Constantinopol, cea care are in subordine peste 300 de milioane de crestini ortodocsi.

In urma cu o saptamana, patriarhul Bartolomeu I de la Constantinopol a acordat independenta Bisericii Ortodoxe din Ucraina, fiind de acord cu desprinderea acesteia de sub tutela Moscovei.

Decizia lui Bartolomeu a fost o veste buna pentru ucrainieni si pentru Petro Porosenko, presedintele in functie care se afla in campanie electorala pentru castigarea unui nou mandat in 2019.

Decizia luata la inceputul saptamanii de catre patriarhul Kirill al Rusiei (foto), un apropiat si un mare sustinator al presedintelui Vladimir Putin (foto), produce cea mai mare ruptura in interiorul Bisericii Ortodoxe cu sediul la Istanbul (Constantinopol).

"Acum ne confruntam cu o realitate absolut noua a Bisericii: nu mai avem un singur centru de coordonare in Biserica Ortodoxa, ci trebuie sa fim pe deplin constienti de aceasta. Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol s-a eliminat ca atare", a declarat mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, seful departamentului de relatii externe al Bisericii Moscovei, citat de agentia Tass.

Petro Porosenko mizeaza in campania electorala pe un discurs nationalist antiRusia

Ruptura dintre Constantinopol si Moscova inseamna accelerarea tensiunilor dintre Ucraina si Rusia. Cea mai mare parte din cei 300 de milioane de crestini ortodocsi se afla in Rusia, iar aceasta fractura reprezinta un esec istoric pentru cea de a treia congregatie crestina a lumii, dupa cea catolica (1,2 miliarde) si cea protestanta (950 de milioane).

S-a ajuns in acest punct din cauza incercarilor repetate ale reprezentantilor Kievului de a obtine desprinderea religioasa de Moscova, cu o consecinta directa in ce priveste consolidarea independentei Ucrainei.

Presedintele ucrainean Petro Porosenko si-a construit campania electorala pe un discurs nationalist, militand pentru autonomie totala fata de Moscova si considerand Rusia cea mai mare amenintare la adresa acestei independente.

Aceasta decizie a Patriarhiei de la Constantinopol inseamna o infrangere pentru Vladimir Putin, care vedea in aceasta subordonare religioasa a Kievului fata de Moscova o posibila cale prin care putea detine un vector de control asupra Ucrainei.

Presedintele rus nu a crezut ca o astfel de ruptura se poate produce, mizand mereu pe faptul ca seful Bisericii Ortodoxe Bartolomeu nu va fi niciodata de acord sa renunte la numeroasa congregatie rusa, punandu-si astfel in pericol pozitia.

Atena a jucat si ea un rol in ce priveste independenta Bisericii din Ucraina

Dar presiunile politice au fost mai mari, iar in aceasta alegere de a acorda independenta (autocefalia) bisericii ucrainiene un rol important l-a jucat si lobby-ul facut de Atena.

Racirea brusca a relatiilor dintre Putin si Alexei Tsipras, premierul elen, din cauza incercarilor brutale ale Moscovei de a compromite intelegerea istorica dintre Grecia si Macedonia, a dus la crearea unei apropieri intre Ucraina si Grecia care au reusit sa convinga Patriarhia de la Constantinopol sa ia o decizie neasteptata.

"Diplomatii rusi din Grecia au fost prinsi, incercand sa mituiasca politicieni, oameni de afaceri si puternici preoti ortodocsi din manastirea Athos pentru a influenta rezultatul disputei numelui dintre Grecia si vecinul sau nordic, Macedonia", scria Deutsche Welle in luna august, descriind eforturile facute de reprezentantii Rusiei pentru a compromite acordul dintre Grecia si Macedonia.

Biserica Ortodoxa Romana nu a avut nicio reactie fata de acest eveniment major cu implicatii pentru sute de milioane de crestini.

"Preotii din comunitatea romaneasca din Ucraina nu vor sa renunte la patronajul Moscovei, iar aici va fi o problema, ar putea sa apara situatii dificile", a declarat un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe din Romania sub protectia anonimatului.

BOR nu a avut nicio reactie la marea schisma

"Biserica Ortodoxa Romana evita sa se implice si sustine calea dialogului", a sustinut aceeasi sursa, spunand ca un ajutor mai consistent din partea Bisericii pentru a detensiona situatia din comunitatea romaneasca din Ucraina ar fi de mare ajutor.

"Autocefalia (bisericii ucrainiene - n.red.) face parte din strategia noastra pro-europeana si pro-ucraineana", sustine Petro Porosenko, citat de The Guardian.

El a descris pierderea de catre Moscova a controlului asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene "ca fiind cea de a treia cadere a Romei si sfarsitul celei mai vechi justificari conceptuale a Moscovei in ce priveste dominatia globala".

"Putin a cooptat Biserica Moscovei in eforturile sale de reconstructie a statalitatii rusesti si de restabilire a statutului Rusiei de superputere. In ultimii ani, pe masura ce populismul nationalist s-a inaltat in Europa, el a folosit Biserica pentru a proiecta o imagine a Rusiei ca un bastion al valorilor traditionale.

Pierderea patriarhiei ucrainene va diminua ponderea Rusiei in ortodoxia din Est si, prin urmare, pretentia Moscovei ce sustine de 500 de ani ca este cea de a treia Roma", scrie agentia ucraineana de presa UNIAN, comentand schisma Bisericii Ortodoxe.

Acest eveniment major va genera noi tensiuni intre Rusia si Ucraina, in contextul in care sustinerea publica pentru Vladimir Putin a atins cel mai scazut nivel din ultimii opt ani.