O altă profeție a lui Arsenie Boca, după ce a spus că soții Ceaușescu vor muri în zi de Sărbătoare

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar lor li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.
 

 Profeţiile părintelui Arsenie Boca, aşa cum au fost povestite de cei care l-au cunoscut, au oferit amănunte despre moartea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale Elena Ceauşescu, dar şi despre viitorul poporului român. O spun foştii apropiaţi ai duhovnicului, dar şi oameni care l-au întâlnit şi au crezut în viziunile acestuia. Este aproape imposibil de stabilit cât adevăr prezintă relatările despre puterea de a vedea în viitor a lui Arsenie Boca, totuşi în ultimii ani mai mulţi autori de cărţi biografice şi religioase le-au publicat drept mărturii ale personalităţii părintelui. Iată zece dintre profeţiile cele mai impresionante, atribuite lui Arsenie Boca.

 

Profeţiile apocaliptice Vasile Şerbu, din satul Arpaşu de Sus, povestea că Arsenie Boca prevestea războaiele din viitor. „Părintele Arsenie îmi spune: Vasile, americanii pe care ştiu că-i aştepţi nu vor veni. Pe noi, singuri, ne aşteaptă o luptă grea şi lungă. Cei buni şi drepţi vor da jertfă mare de viaţă şi sânge, cei slabi şi făţarnici vor îngroşa rândurile duşmanilor noştri atât de mult, încât vor crede că sunt numai ei, atotputernici şi atoateştiutori”, relata Vasile Şerbu, în „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”. Acesta continua spunând că Arsenie Boca proorocea că răul va fi învins „când va veni din răsărit un om cu stea în frunte. Dar va fi peste mulţi ani, peste foarte mulţi ani şi nouă Dumnezeu nu ne va hărăzi acele vremuri. Tu nu vei vedea americanii care atunci vor veni. Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deşartă a victoriei, câţi dintre cei drepţi au mai rămas. Căci vezi tu, Vasile, după această victorie deşartă, puţini dintre cei drepţi vor mai fi în picioare şi la sărbătoare”. Maria Matronea din Sibiu îl întrebase pe duhovnic ce putea face pentru că ţara merge rău. „Părintele zice: va veni şi mai rău”, relata femeia, potrivit volumului Noi mărturii despre părintele Arsenie Boca, ediţia îngrijită de Ioan Cişmileanu, apărută în Colecţia „Ortopraxia”, în 2008.

Cine a fost Arsenie Boca?

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Mănăstirea Prislop, unde Arsenie Boca a slujit în anii 1950 şi unde a fost înmormântat, a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.