SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Tradiţii şi superstiţii de Sf. Constantin şi Elena

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: La 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena , ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate "întocmai cu Apostolii" . 

 SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Mama sa Elena este strâns legată de taina şi puterea Sfintei Cruci - semnul central al religiei creştine. În ajunul luptei cu păgânul Maxenţiu, suveranului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, semnul Crucii, ca simbol al biruinţei : "Întru acest semn vei învinge". Totodată, Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Iisus a fost răstignit.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Istoricul sărbătorii

Constantin cel Mare s-a născut în jurul anului 274 în oraşul Naissus ( Nis) din Serbia. El a fost fiul generalului roman Constantin Chlorus şi al Helenei Flavia Augusta, renumită în epocă pentru inteligenţa, credinţa în Hristos şi frumuseţea ei.

Întinsa împărăţie a romanilor era condusă în acea vreme de crudul împărat Diocleţian, ajutat de împăratul Maximian Hercule, de fiul acestuia, Maxenţiu, dar şi de guvernatorul Constantin Chlorus, tatăl slăvitului împărat Constantin cel Mare.

Istoricii bisericeşti au consemnat că în ţinuturile guvernate de Constantin Chlorus (Galia, Spania şi Britania) creştinii erau ocrotiţi de cumplita prigoană care se dezlănţuia împotriva lor în restul imperiului. Mai mult, în ţinuturile supravegheate de guvernatorul Constantin Chlorus, creştinii erau apreciaţi pentru hărnicia şi pentru corectitudinea lor. De aceea, acestor creştini li se încredinţau şi treburi administrative în teritoriile supravegheate de acest guvernator. După moartea acestuia în timpul unei lupte, funcţia acestuia a fost atribuită fiului său, Constantin.

În acelaşi timp, atribuţiile împăratului Hercule au fost preluate de fiul acestuia, Maxenţiu, renumit în imperiu pentru pedepsele cumplite aplicate creştinilor şi pentru patima cu care le dărâma bisericile. Din acest motiv, împăratul Constantin a pornit război împotriva aprigului duşman al creştinilor din acea vreme, Maxenţiu, conducătorul unei armate numeroase.

Pentru că armata împăratului Constantin era mai puţin numeroasă, suveranul, recunoscut de rivalii săi ca protector al creştinilor, s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute să-şi învingă duşmanul.

Din relatările episcopului Eusebiu, duhovnicul împăratului Constantin, aflăm că rugăciunea suveranului a fost ascultată, iar în ajunul luptei, Constantin a văzut pe cer, ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă, pe care scria cu litere alcătuite din stele următorul mesaj: „Prin acest semn vei învinge".

Mai mult, în noaptea următoare, împăratului Constantin i s-a arătat în vis şi Iisus Hristos, care i-a cerut să aplice semnul Sfintei Cruci pe steagurile de luptă. Ascultând îndemnul primit în vis, Constantin a aplicat semnul sfintei cruci pe hainele, coifurile ostaşilor şi pe steagurile de luptă şi a ieşit biruitor. În cumplita bătălie de la Pons Milvius, de lângă Roma, Constantin l-a înfrânt la 28 octombrie 312, pe Maxenţiu, prigonitorul creştinilor. Tot atunci, duşmanul său a căzut de pe cal şi s-a înecat în râul Tibru, lângă podul Milvius.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin care se păstrează la Roma există inscripţia : "Prin inspiraţie divină " unde se descrie cum a fost câştigată victoria împotriva lui Maxenţiu.
După visul premonitoriu şi evenimentele tulburătoare care au urmat, Constantin a fost primit cu mult entuziasm de cetăţenii Romei.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA, superstiţii: Ce NU e bine să faci de Sf. Constantin şi Elena

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA sunt sarbatoriti in 21 mai atat de bisericile ortodoxe, cat si de cele catolice la fel cum sunt serbati apostolii.

In aceasta zi exista o serie de obiceiuri si superstitii, care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

- multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale rarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

- ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.

Misiunea Împărătesei Elena

Mama împăratului Constantin, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. În anul 293, soţul său, generalul roman Constantiu Chlorus s-a lăsat influenţat de împăratul Diocletian şi a divorţat de împărăteasa Elena. Aceasta nu s-a mai recăsătorit; s-a îndepărtat însă de viaţa publică şi a fost un sfetnic competent şi statornic pentru fiul său.

În lupta pentru unitatea statului şi pentru răspândirea creştinismului, împăratul Constantin a trimis-o la Ierusalim pe evlavioasa împărăteasă Elena, mama sa, însoţită de mai mulţi ostaşi, pentru a descoperi locul unde a fost îngropat Mântuitorul, şi unde se află lemnul Sfintei Cruci. La acea dată, împărăteasa Elena care avea misiunea să se închine pe Golgota şi la Sfântul Mormânt al Mântuitorului, era primul pelerin creştin în Iudeea.

Pentru împlinirea acestei misiuni, împărăteasa Elena s-a rugat lui Dumnezeu împreună cu Macarie, episcopul Cetăţii Ierusalim. Cu ajutorul rugăciunilor, împărăteasa Elena a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Tradiţia spune că în timpul săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a afla crucea pe care a fost răstignit Hristos, martorii au atins pe rând, de un mort, fiecare cruce. Mortul a înviat în momentul în care a atins Crucea pe care a fost răstignit Hristos. În ziua de 14 septembrie în anul 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea miraculoasă şi-a înălţat-o în faţa mulţimii. De atunci, în calendarul creştin, ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

De numele împărătesei Elena se leagă construcţia mai multe lăcaşuri creştine printre care: Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem şi Biserica din Nazaret.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: ce trebuie să facă toţi creştinii astăzi

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure.

Tradiţiile practicate în acestă zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc.
Potrivit datinilor strămoşeşti, păsările îşi învaţă puii să zboare începând cu această zi şi noua generaţie ameninţă recoltele. De aceea, tradiţia interzice gospodarilor să muncească la câmp pentru a evita pagubele aduse viitoarelor recolte de păsările cerului. Tot acum, nici viticultorii nu trebuie să muncească în vie, pentru ca strugurii să nu fie mâncaţi de grauri.

Tot acum, în unele zone, se mai păstrează datina ca Ziua de Constandinu Puilor să fie ultima dată când se mai fac unele semănături: de porumb, de ovăz şi de mei. Dacă gospodarii continuă să semene aceste cereale, răsadurile respective se vor usca.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Norme pentru păstori

Acum, este o zi importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii şi aleg paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune.

În ajunul sărbătorii, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, ei stau în preajma acestui foc; în popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână. Focul viu păstrează sporul laptelui.
Purificarea gospodăriei

Femeile aprind boabe de tămâie cu care afumă întreaga gospodărie, camerele şi anexele pentru animale şi pentru păsări, cu excepţia băii. După ce se împlineşte ritualul de purificare, gospodinele trebuie să stropească lucrurile şi încăperile gospodăriei cu agheasmă.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Tradiţii pentru sporul laptelui

Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, se mai păstrează datina „Sperietoarea vrăjitoarelor". Membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, ei vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care fierb laptele de obicei, strigând să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

În această zi, fiecare păstor măsoară cantitatea laptelui obţinut de la oile sale, notându-l pe un carneţel, pe „Răbojul sporului". Se crede că prin măsurarea laptelui, sporul casei nu se risipeşte , iar vrăjitoarele n-au puterea să-l fure.

Tot pentru ca sporul să se adune într-o gospodărie, gospodarul trebuie să noteze seria fiecărei bancnote cheltuite în fiecare zi. Se spune că, astfel, banul rămâne în casă şi nu se înstrăinează.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Pentru voie bună şi pentru sănătate

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi.

De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei, este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.
Cumpăraţi o iconiţă, cât de modestă, care-i reprezintă pe Sfinţii prăznuiţi astăzi. Aceasta vă apără de pagubă, de duşmanii neştiuţi şi vă împlineşte o grabnică dorinţă, oricând le cereţi ajutorul.

Această mare sărbătoare are o semnificaţie deosebită pentru locuitorii oraşului Constanţa, care se află sub protecţia directă a Sfinţilor Împăraţi. În ziua marelui praznic, an de an, în Constanţa are loc o impresionantă procesiune cu sfinte moaşte, urmată de o slujbă arhierească. Oraşul Tomis din vremea împăratului Constantin cel Mare, veche cetate cu amprentă grecească, a primit numele fiului său, Constanţiu.

Constantin, nume de provenienţă latină, vine de la „constans, constantis" şi înseamnă „constant, ferm". Înrudite în mod direct cu acest nume sunt cele precum Constanţiu, Constanţa şi persoanele care poartă nume din aceeaşi familie: Costache, Costea, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu şi Tina. În acestă zi sunt sărbătoriţi şi purtătorii diminutivelor : Costi, Costică, Costel, Ticu, Titi, Titel(uş), Dinicu, Tinuţ, Tinel, Tanţa, Tănţica şi Tanţi.

Elena, nume de provenienţă grecească (Elene, Helene), în traducere înseamnă cea strălucită, cea luminoasă. În lumea creştină, cea mai cunoscută femeie cu numele Elena a fost mama împăratului Constantin cel Mare. La noi sunt sărbătorite purtătoarele acestui evlavios nume, dar şi derivatele numelui de Elena precum Elina, Ileana, Ilina, Leana, Ilinca, Elenca. Acestora li se alătură şi cele care poartă diminutivele precum: Ilenuţa, Lenuţa, Lena, Leni, Liana, Lina, Nuţa, Nuţi, Nuţica.

SFINŢII CONSTANTIN ŞI ELENA: Pentru cei care doresc să asiste la slujbă în bisericile din Bucureşti care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi, iată adresele:

- Catedrala Patriarhală „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", Aleea Dealul Mitropoliei nr. 21.
- Biserica Amzei, Strada Biserica Amzei nr.12.
- Biserica Apostol, Calea Văcăreşti nr 143.
- Biserica Sfinţii Constantin şi Elena-Plevna, strada Sfântul Constantin nr 33.

rtv.net