Adevărurile nespuse din spatele scandalului de la „Socola” (I)

Poate cea mai reprezentativă instituţie medicală din oraş, Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi a constituit, în ultimele luni, subiectul mai multor articole incendiare. Au fost vizaţi, deopotrivă, conducerea instituţiei şi angajaţii care, în opinia unora, i-ar fi extrem de apropiaţi managerului Gabriel Oprişanu. De altfel, fostul consilier personal al Ministrului Sănătăţii a avut parte de contestatari încă din momentul în care acesta a preluat interimatul institutului (aprilie 2015), conflictul acutizându-se pe măsură ce deciziile noului manager i-au scos din zona lor de confort pe salariaţii care, ani la rând, au ars, cum se spune, gazul pe banii statului!
„Evenimentul Regional al Moldovei” vă propune, începând de astăzi, un serial despre intriga care s-a ţesut în jurul şefilor de la „Socola”, urmând a-i scoate în faţă pe cei care au alimentat şi, ulterior, au declanşat un scandal menit a discredita întreaga activitate de la Institut. Este vorba aici atât de angajaţi ai institutului, dar şi de persoane din exterior, extrem de influente.

În funcţie din octombrie 2015, managerul Institutului de Psihiatrie „Socola”, Gabriel Oprişanu şi-a atras, încă de la prima decizie, antipatia unor subalterni. A fost vorba de o măsură vizând mutarea lor din secţiile mici, în cele mari, cu mai mulţi pacienţi şi implicit de un volum mai mare de muncă. „Au fost nevoiţi să pună osul la muncă, nu să stea cu ochii pe ceas, aşteptând ora de plecare“, îşi aminteşte Oprişanu. Antipatia s-a extins şi asupra altor şefi, mai precis asupra celor care, în viziunea angajaţilor obişnuiţi, ar fi putut influenţa deciziile managerului. Printre ei, Amalia Iuraşcu, director de îngrijiri la Institutul de Psihiatrie, a cărei ascensiune n-a fost bine văzută de o parte din fostele colege, asistentele din spital. „De fapt, a fost vorba de o singură persoană. Tot scandalul se învârte în jurul ei. Este vorba de Mirela Popeanu, asistent medical principal. Ne cunoaştem de 30 de ani, i-am botezat un copil, ne leagă, pardon, ne legau relaţii de familie, de prietenie, lucru absolut normal atât timp cât lucrăm împreună din 1990. În acelaşi spital, nu acelaşi pavilion”, povesteşte Amalia Iuraşcu.
Pentru unii, invidia a atins cote egale cu demenţa!
Potrivit directorul de îngrijiri, Mirela Popeanu s-a arătat în permanenţă iritată de faptul că, din luna mai 2015, buna sa prietenă are un alt statut în cadrul spitalului. A suspectat-o că stă în spatele deciziilor managerului Gabriel Oprişanu, refuzând să le accepte pe acelea care, într-un fel sau altul, ar fi afectat-o. Oprişanu spune că a remarcat acest lucru în momentul în care a hotărât ca secţia în care activa asistenta Mirela Popeanu să se mute în alt pavilion. „Îngrijirile paleative aveau loc într-o locaţie improprie pentru acest tip de servicii: clădirea Winkler. Nu mă refer aici din punct de vedere medical, ci doar la faptul că acest spaţiu diferea total de restul spitalului, fiind amplasat în apropierea unei păduri. S-a întâmplat ca la începutul anului trecut, în ianuarie 2016, să dispară un pacient (n.r. – Dan Marandu, dispărut de la Socola pe 21 ianuarie 2016). Acesta nu a fost găsit nici până acuma, nimeni nu mai ştie unde este. L-am căutat, am anunţat Poliţia, am parcurs toate procedurile legale, însă fără niciun rezultat. Logic, atât Poliţia, cât şi DSP Iaşi, au dispus măsuri pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete, mai ales că vorbim de pacienţi cu demenţă. Ne-au impus să facem schimb cu alt pavilion. Am decis să mutăm bolnavii din Winkler în pavilionul Post Cură, unde erau internaţi bolnavii cronici. Deci, am dus paleativele în zona centrală a spitalului, iar bolnavii cronici, care sunt persoane cu care se poate comunica, la periferie. Mirela Popeanu, care era asistent coordonator la Post Cură, a luat-o ca pe o chestiune personală. M-a întrebat de câteva ori dacă Amalia Iuraşcu ar fi intervenit pe lângă mine pentru această decizie. Era extrem de afectată de schimbare. Apoi a spus că dacă directorul de îngrijiri, care este cumătra mea, ar fi pus un cuvânt pe lângă tine, tu cu siguranţă ai fi ţinut cont şi ne-ai fi lăsat acolo. I-am explicat că aceasta nu este o decizie luată la rugămintea unei persoane, este o măsură pur managerială şi impusă de Poliţie şi DSP”, spune Gabriel Oprişanu. „A luat-o ca o chestie personală, că i-am plătit o poliţă mai veche. Nu-mi aduc aminte care ar fi putut fi această poliţă. Însă probabil că în capul ei, aşa ar fi lucrurile. Îi cunosc trecutul, ştiu cum a colaborat cu ceilalţi manageri. Considera că trebuie întrebată la o eventuala decizie a acestora. Pe scurt, mi-a pus în cârcă mutarea. Plus alte lucruri: că nu am idea cât o costă pe ea funcţia mea şi câtă mizerie înghite de la colegi, care îi spun ţi-a făcut-o cumătra ta. Repet, măsura a fost luată pentru pacienţi şi din raţiuni de securitate. În plus, rolul meu ca director de îngrijire este să dau curs deciziilor, nu să le întorc”, explică Amalia Iuraşcu.
Nu a fost singurul exemplu de angajaţi nemulţumiţi. Luând în calcul rezultatele controalelor efectuate de ITM şi DSP, Gabriel Oprişanu a propus înlocuirea şefei RUNOS (n.r. - Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare şi Salarizare), Adriana Tărăboanţă, mutând-o pe alt post. „La fel am procedat şi cu alţi angajaţi din acest compartiment. De aici a început iureşul. Doamna Tărăboanţă a ameninţat-o pe directoarea economică, Alina Aştefănoaie, că dacă vreţi război, o să aveţi război”, mai descrie managerul atmosfera de la „Socola.
Surse din cadrul spitalului spun că acesta a fost momentul în care s-a început incitarea la revoltă, iniţial fiind angrenat în acest joc şi sindicatul. (Va urma)
 Dan CONSTANTINESCU

* * *
În episodul viitor puteţi citi cum a inflamat spiritele concursul pentru posturile de asistentă şefă şi cum s-a amestecat un politician ieşean în bucătăria celor de la „Socola”