Analiza SWOT a Regiunii de Nord-Est

* doar 2,9% din investiţiile străine din România într-un an sunt derulate în Regiunea de Nord-Est * peste jumătate dintre gospodării nu fac faţă cheltuielilor curente * moldovenii câştigă un salariu mediu net la puţin peste un sfert din media UE * peste un milion de hectare teren este afectat de eroziune sau alunecări * firmele din regiune au cel mai mic aport la cifra de afaceri naţională * acestea sunt doar câteva din punctele slabe identificate la nivel regional

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare a opiniei publice privind regionalizarea. Astăzi vă propunem o analiză SWOT a regiunii din punct de vedere al dezvoltării urbane, economic, agricol, turistic, socio-demografic şi al mediului. Facem precizarea că informaţiile au fost colectate din studiile întocmite şi actualizate la nivelul lunii aprilie 2013 de Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Est. Materialele anterioare publicate în cadrul acestei campanii pot fi consultate pe www.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Regionalizare”

Unul dintre punctele tari ale Regiunii de Nord-Est constă în faptul că asigură un sfert din masa lemnoasă recoltată la nivel naţional, fiind pe primul loc în ţară din acest punct de vedere. Un alt aport ridicat este înregistrat în sectorul producţiei vegetale (17% din valoarea totală a producţiei naţionale) şi cel al producţiei animale (16%). „În regiune sunt niveluri ridicate ale producţiei la hectar pentru unele culturi agricole - grâu, porumb, secară, lucernă, fiind superioare valorilor medii naţionale”, se arată în studiu, care subliniază şi faptul că aproape 15% din suprafaţa agricolă a ţării se află pe raza celor şase judeţe. Un potenţial ridicat este reprezentat şi de creşterea şi valorificarea ciupercilor de pădure, fructelor de pădure, produselor apicole şi piscicole.

Principala problemă - lipsa resursei umane
La capitolul puncte slabe, studiul precizează că existenţa unor zone geografice rurale lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km arată o accesabilitate scăzută la serviciile publice. Astfel de zone se întâlnesc în Botoşani (sud-est), Iaşi (nord-est, sud-est), Bacău (est, nord-vest), Vaslui (central-estică) şi Suceava (nord-vest). Studiul menţionează că un alt punct slab este efectivul numeros al persoanelor vârstnice ce activează în agricultură, în condiţiile unui proces continuu de îmbătrânire. Alte vulnerabilităţi constau în gradul scăzut de echipare cu infrastructura tehnic-edilitară în mediul rural, accesul scăzut la serviciile de internet (36%), nivelul redus al suprafeţelor cu sisteme de irigaţii (6,4%) şi capacitatea de producţie insuficientă pentru procesarea materiilor prime din agricultură. Oportunitatea principală stă în implementarea proiectelor europene şi potenţialul turistic ridicat al zonelor rurale. Autorii studiului identifică şi patru riscuri în sectorul agricol: migraţia tinerilor, menţinerea unui nivel ridicate al ratei mortalităţii infantile, zone geografice caracterizate prin fărâmiţarea suprafeţelor agricole şi menţinerea unor nivele ridicate ale sărăciei în mediul rural.

Moldova, penultimul loc în UE
Analiza economică a regiunii arată o contribuţie regională ridicată la formarea PIB naţional în agricultură (16,53%). Studiul subliniază o dinamică pozitivă a centrelor de excelenţă şi cercetare din învăţământul superior şi subliniază importanţa existenţei a cinci clustere (confecţii-textile, IT, industrii creative, turism şi imagistică medicală). Totodată, un alt punct tare privind economia este numărul mare de firme active care au site (circa 40%) şi al personalului acestora care a utilizat calculatorul (28%). „Printre punctele slabe se numără scăderea Produsului Intern Brut Regional în perioadă de criză economică, cel mai redus indice de disparitate al PIBR/locuitor dintre toate regiunile, ocupând penultimul loc în UE, precum şi disparităţi intraregionale privind contribuţia la PIBR”, se arată în studiu.

Doar 2,9% din investiţiile străine sunt în Moldova
Două deficienţe majore sunt subliniate de nivelul scăzut al investiţiilor străine realizate în regiune (2,9% din totalul naţional al anului 2011) şi de contribuţia scăzută la realizarea exporturilor (4,37%). Firmele din regiune aduc cel mai mic aport la cifra de afaceri totală a ţării (6,8%), în condiţiile în care studiul aminteşte de creşterea explozivă a numărului de întreprinderi radiate în primii ani de criză economică (31.514 unităţi radiate doar în 2010). Printre oportunităţi se numără alocările de bani europeni pentru mediul de afaceri în perioada 2014 - 2020, elaborarea strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, precum şi gradul ridicat de penetrare al serviciilor de internet în rândul firmelor. Principalele riscuri constau în continuarea efectelor crizei economice şi financiare, instabilitatea prevederilor legislative privind cadrul fiscal şi întârzierile în realizarea lucrărilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport.

 

CASETA 1

Moldovenii au un salariu net la un sfert din media UE
Din punct de vedere socio-demografic, Regiunea de Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori, iar densitatea medie a populaţiei este superioară mediei naţionale. „Rata şomajului la nivel regional este inferioară faţă de media comunitare, cu tendinţe inverse de evoluţie: şomajul scade în regiune, în timp ce şomajul la nivel comunitar creşte”, se arată în studiu. Însă, specialiştii adaugă că există un nivel ridicat al şomajului în rândul tinerilor, în timp ce unul din trei şomeri îşi caută loc de muncă de peste un an, iar numeroase localităţi cu o populaţie de sub 10.000 locuitori au o rată reală a şomajului cuprinsă între 15 - 20%.

Peste 50% dintre gospodării nu fac faţă cheltuielilor curente
Punctele slabe constau într-un spor natural negativ, în disparităţile regionale interjudeţene şi urban-rural privind nivelul ratei mortalităţii infantile, acest nivel fiind de cel puţin trei ori mai mare faţă de UE. Analiza subliniază o pondere ridicată a populaţiei ocupate civile în agricultură (41,5%), dar şi o pondere scăzută a celei din industrie (16,7%). În acelaşi timp, regiunea se confruntă cu fenomen continuu de îmbătrânire a populaţiei, cumulat cu o scădere severă a populaţiei din grupa de vârstă 15 - 19 ani. „Venitul brut al unei gospodării per membru familie reprezintă 24% din media UE, iar venitul net disponibil per membru de familie este de 2,5 ori mai mic decât în Regiunea Bucureşti - Ilfov, fiind pe ultimele locuri din UE. Indicele de disparitate al venitului primar pe membru familie reprezintă 61,7% din media naţională, cel mai scăzut din România, în timp ce indicele de disparitate al venitului net disponibil pe gospodărie reprezintă 79%. Salariul mediu net reprezintă 85% din media naţională şi 28% din media UE. Peste 50% dintre gospodării fac faţă cu dificultate cheltuielilor curente”, se precizează în studiu. Oportunităţile sunt date de existenţa unor structuri parteneriale regionale destinate dezvoltării educaţiei, ocupării şi incluziunii sociale şi prevederile comunitare care stabilesc cote ridicate de finanţare în acest sector. Printre riscuri se numără creşterea în continuare a gradului de sărăcie, rata scăzută de absorbţie a fondurilor pentru dezvoltarea resurselor umane, şomajul „deghizat” din mediul rural şi continuare efectelor negative ale crizei economice.

CASETA 2

Doar 89.000 de turişti străini anual în regiune
Analiza SWOT a sectorului turistic arată un potenţial ridicat al regiunii în acest domeniu. Izvoarele minerale, numărul mare de arii protejate (trei), prezenţa a numeroase monumente istorice (3.996), muzee şi colecţii publice (126) şi o infrastructură de agrement bine dezvoltată sunt doar câteva dintre atuurile zonei în atragerea de turişti. Cu toate acestea, studiul precizează că regiunea atrage puţini străini (89.000 în 2012, 5,3% din totalul naţional), durata medie de şedere este inferioară mediei naţionale(2,21 - 2,36 nopţi/turist), iar capacitatea de cazare are un indice de utilizare foarte scăzut (23% în 2012). O altă serie de deficienţe constă în lipsa unui sistem integrat de rezervare online, a unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective şi trasee turistice şi lipsa unui caracter integrat pentru itinerariile turistice tematice. „O concluzie desprinsă din vizitele pe teren arată că există un număr insuficient de standuri care comercializează suveniruri, artă populară şi cărţi poştale”, se afirmă în cercetare. Printre riscurile trecute în revistă de specialişti ARDNE se numără competiţia puternică cu destinaţii turistice externe care au o politică de preţuri similară şi condiţii superioare, degradarea patrimoniului arhitectural şi cultural rural prin depopularea localităţilor şi neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii în sectorul turistic.

CASETA 3

Peste un milion ha teren este afectat de alunecări
Unul din sectoarele cu cele mai multe probleme este mediul. Studiul arată că există zone cu ape freatice poluate (Siret, Prut, Bârlad) şi o suprafaţă foarte mare afectată de eroziune sau alunecări de teren (1.129.652 ha, mai ales în Suceava, Vaslui şi Bacău). Totodată, analiza vorbeşte de situri contaminate şi de depăşiri ale concentraţiei de amoniac din atmosferă şi ale indicatorului pulberi în suspensie. Cu toate acestea, calitatea aerului este în general corespunzătoare, iar numărul mare de arii protejate şi zonele cu potenţial ridicat al resurselor regenerabile sunt alte două puncte tari identificate de specialişti. Proiectele de mediu implementate la nivel local reprezintă o oportunitate a regiunii, în timp ce lipsa şoselelor de centură, defrişările necontrolate şi extinderea zonelor predispuse la dezastre naturale definesc riscurile în analiză.

CASETA 4

Migraţia tinerilor, una din principalele probleme
În ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, studiul identifică un număr dublu de puncte slabe faţă de punctele tari. Potrivit analizei, cei trei poli de dezvoltare (Iaşi, Bacău, Suceava) au o accesabilitate ridicată la infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană; fiind şi centre universitare importante. Alte două puncte tari stau în infrastructura de afaceri „dezvoltată, diversificată şi bine distribuită teritorial”, precum şi în investiţiile realizate în serviciile de internet, infrastructura de broadband fiind bine dezvoltată. La capitolul puncte slabe, specialiştii au clasat pe primul loc migraţia absolvenţilor de studii superioare, urmată de disparităţile între zonele regiunii privind accesul la utilităţi (apă potabilă, canalizare, gaz metan), precum şi la servicii medicale sau serviciul de transport public în comun. Studiul precizează că Moldova este departe de a respecta normele europene şi la nivelul spaţiilor verzi pe cap de locuitor în mediul urban (15,78 mp/loc în Moldova, 26 mp/loc - cerinţa UE). Principala oportunitate este, precum în alte cazuri, accesul la fonduri europene şi derularea de proiecte integrate teritoriale.

Pagina realizată de Alex Andrei