Aurul şi Argintul Antic al României ajung la Piatra Neamţ
Dimensiune font:
Peste 1.000 de piese arheologice din metale preţioase descoperite în diferite zone din ţară vor putea fi admirate în cadrul unei expoziţii inedite * evenimentul este organizat de către Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti
Pietrenii vor avea încă un motiv pentru a vizita muzeele din oraş, pe lângă expoziţia inedită de păpuşi, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie din municipiu. În perioada 21 septembrie-30 octombrie, Muzeul de Artă din Piatra Neamţ va găzduit una dintre cele mai impresionante colecţii – „Aurul şi Argintul Antic al României”. Cu peste 1.000 de obiecte şi serii de obiecte din metale preţioase, descoperite în ultimele două secole pe teritoriul României, expoziţia este organizată la iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti şi acoperă o perioadă cuprinsă între Eneolitic şi Antichitatea Târzie, o parte importantă din artefactele prezentate provenind din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, în special din cel al expoziţiei Tezaur Istoric, şi peste 800 de obiecte au fost selectate din patrimoniul a 31 de muzee de arheologie şi de istorie din ţară. „Vernisată mai întâi la Bucureşti, pe 19 decembrie 2013, expoziţia a fost itinerată de-a lungul anilor 2014-2016 prin mai multe muzee din România. Începând cu 21 septembrie şi până la 30 octombrie 2016 expoziţia se va afla la Piatra Neamţ în cadrul Muzeului de Artă din localitate”, a anunţat Ciprian Nicola, de la Complexul Muzeal Neamţ.
Citeşte şi
Piaţa nu va fi gata în septembrie
Structura expoziţiei va respecta o desfăşurare cronologică, putându-se distinge şase secţiuni: Eneolitic, Epoca Bronzului şi Prima Epocă a Fierului, Cultura getică preclasică, Cultura geto-dacică clasică, Perioada romană, Antichitatea Târzie şi Evul Mediu Timpuriu. Prin textele şi ilustraţia panourilor explicative incluse în discursul expoziţional, piesele din metale preţioase sunt abordate şi dintr-o perspectivă «biografică», încercându-se atât încadrarea în epocă şi prezentarea condiţiilor de descoperire, cât şi evidenţierea priceperii tehnologice a celor care le-au realizat. „Momente disparate din trecutul unor obiecte par uneori să contureze o istorie aparte, de-a lungul căreia semnificaţiile lor au avut o dinamică proprie, nefiind numai obiectul acţiunii umane ci, prin simpla existenţă, posesie, etalare sau recunoaştere, contribuind adesea la structurarea realităţilor sociale”, au descris unicitatea expoziţiei cei de la Complexul Muzeal Neamţ.
Tezaure unice, reunite într-o singură expoziţie
Vor fi expuse obiecte din Tezaurul de la Sultana-Malu Roşu, comuna Mănăstirea, judeţul Călăraşi (Eneolitic, a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr.), din Tezaurul de la Răcătău, comuna Horgeşti, judeţul Bacău - spirală, inele de buclă, şirag de perle şi un vas miniatural de lut (Perioada mijlocie a epocii bronzului, sfârşitul mileniului al III-lea – începutul mileniului al II-lea a.Chr.), dar şi o brăţară din tezaurul de la Hinova, judeţul Mehedinţi (Prima epocă a fierului, Hallstatt A, sfârşitul mileniului al II-lea a.Chr).
Expoziţia cuprinde şi obiecte din Tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, comuna Cucuteni, judeţul Iaşi (a doua epocă a fierului, secolul al IV-lea a.Chr.), despre care cei de la muzeu au scris: „Abundenţa argintului, transformat în piese de prestigiu, tezaurizate, ascunse sau depuse ca ofrande şi apariţia brăţărilor de aur conferă o identitate proprie perioadei geto-dacice clasice. Lipsa aurului din descoperirile făcute în cuprinsul Daciei s-ar putea explica printr-un posibil monopol exercitat de dinaştii locali şi independent sau coroborat cu acesta, persistenţa unui tabu, a unei interdicţii rituale general acceptate în legătură cu portul podoabelor de aur sau cu deţinerea şi acumularea privată a acestui metal”.
Vor fi şi piese dintr-un inventar funerar, Răcătău-Tamasidava, comuna Horgeşti, judeţul Bacău (A doua epocă a fierului, secolul I a.Chr. – I p.Chr.), dintr-un inventar funerar de la Carsium-Hârşova, judeţul Constanţa (Perioada romană târzie, secolul al IV-lea p.Chr.) şi piese din tezaurul de obiecte eclesiastice de la Sucidava-Izvoarele, judeţul Constanţa (Antichitatea târzie, secolele V-VI p.Chr.).
Consilierii judeţeni au aprobat şi preţurile biletelor. Un adult va plăti 8 lei, iar grupurile de minimum 10 persoane vor achita 5 lei/persoană. Pensionarii, elevii şi studenţii (individual sau grup) vor plăti 3 lei pentru un bilet. Andreea AMARIEI, Alina FERENŢ
Taxa propusă pentru fotografierea exponatelor este de 15 lei, iar cea pentru video este de 20 de lei.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau