Barajul de la Bicaz este în pericol
Dimensiune font:
Autorităţile judeţene nemţene au ţinut morţiş să viziteze Barajul de la Bicaz, obiectiv strategic de interes naţional, după ce li s-a adus la cunoştinţă că infiltraţiile din carosabil afectează colosul de beton.
Necazurile de la Bicaz
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ion Asaftei, a vizitat obiectivul pentru care muritorii de rând nici nu visează o asemenea plimbare, iar pentru reprezentanţii mass-mediei sunt necesare teancuri de hârtii cu aprobări sau ore întregi petrecute la telefon pentru ca Hidroelectrica SA-Sucursala Hidrocentrale Bistriţa să aprobe o astfel de vizită. Cât priveşte fotografierea interiorului barajului, aceasta este exclusă, în primul rând de legislaţia privind securitatea obiectivului. „Din nefericire, fisurile apărute în asfalt creează inconveniente grave instalaţiilor şi echipamentelor, imense tablouri electrice, ce trebuie să pună în mişcare stăvilarele. Concret: apa din şosea se scurge peste tablourile electrice. Se impune intervenţia urgentă a celor de la drumurile naţionale pentru turnarea unui covor asfaltic şi realizarea reparaţiilor de-a lungul barajului”, a concluzionat Ion Asaftei după vizita la baraj.
Vicepreşedintele CJ Neamţ a mai făcut o descoperire. „O constatare fascinantă: barajul nu este o structură monobloc, ci realizat din 30 de blocuri imense de beton turnat, cu rosturi de dilataţie între ele, ştiinţific calculate pentru a face faţă oricăror mişcări tectonice. Firicele de apă aproape insesizabile se adună în adâncimea barajului, 27 m de la suprafaţa solului ca apoi să fie, dirijate pe albia veche a Bistriţei, printr-un sistem de pompe şi puţuri care drenează apa. Parcurgând galeriile care-l străbat în interior, pot afirma că barajul are o rezistenţă care nu poate fi pusă la îndoială, un cutremur de până la gradul 8 pe Richter l-ar putea fisura doar, dar nu distruge complet”, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean, care pe pagina sa de Facebook a postat mândru fotografii din interiorul obiectivului strategic.
Istoria unui baraj celebru în Europa
Barajul de la Bicaz a fost dat în folosinţă în 1960, lucrările fiind începute în 1950. Fiind unul dintre primele baraje construite în România s-a folosit tehnica de construcţie rusească. Construcţia are înălţimea de 127 metri şi este cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare ale României, fiind depăşit de Porţile de Fier I şi al treilea dintre cele mai înalte baraje din ţară. Este al IX-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. Aşteptăm reacţia celor de la Drumuri Naţionale, care ar trebui să repare carosabilul, DN 15 Bicaz-Poiana Largului-Broşteni traversând acest baraj. Însă cum barajul este obiectiv strategic, cu siguranţă lucrările nu se vor face într-o zi sau două, iar despre lucrările de reabilitare a drumului naţional 15, care pe unele porţiuni se surpă, nemţenii mai au mult de aşteptat. Lucrarea impune o finanţare importantă, lucrări de anvergură şi firme specializate.
Gianina BUFTEA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau