Bucovina, tărâmul marilor ctitorii
Dimensiune font:
„Bucovinenii sunt cei mai vechi şi mai neaoşi moldoveni, iar Ştefan cel Mare a deschis calea Ţării Româneşti înspre înveşnicire”, a declarat preşedintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, prezent la Muzeul Bucovinei din Suceava. El a spus că bucovinenii au beneficiat de pătrunderea mai rapidă a civilizaţiei occidentale şi că se vorbeşte chiar de opoziţia dintre Bucovina şi Moldova, folosindu-se remarca nefericită „civilizaţia superioară din Bucovina” în raport cu restul Moldovei. „În Bucovina se găsesc cele trei capitale vechi ale Moldovei, adică Baia, Siret şi Suceava. Aici se află marile ctitorii şi tot aici se află gropniţele domneşti despre care pomeneşte Declaraţia de Unire, cu odorul cel sfânt de la Putna. Aici îşi doarme somnul de veci părintele Moldovei, eroul nostru naţional, Ştefan cel Mare şi Sfânt, care, aşa viforos cum era, a deschis calea Ţării Româneşti răsăritene înspre înveşnicire”, a spus Pop.
Preşedintele Academiei Române a explicat faptul că distincţia dintre Bucovina şi restul Moldovei este de dată recentă, din secolul al XVIII-lea, înainte neexistând decât Ţara de Sus şi Ţara de Jos, iar diviziunea cea veche dintre acestea două din urmă nu a fost pe meridian, nord-sud, cum au încercat şi au reuşit ruşii să facă de-a lungul Prutului, ci a fost pe paralelă, pe linia est-vest, după cum era structura ţărilor româneşti tradiţionale aliniate între munţi şi Nistru încă din primul mileniu al erei creştine. „Prin urmare, bucovinenii nu sunt numai moldoveni, dar sunt cei mai vechi, mai neaoşi moldoveni, dacă ţineţi seama de formarea voievodatului Moldovei”, a spus Pop.
Clara DIMA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau