Bunătăţi din Bucovina pentru consumatorii UE

Pe mesele lor vor ajunge murăturile de Milişăuţi, dar şi sucul mere de Fălticeni, păstrăvul afumat, caşcavalul, chişca şi afinata de Bucovina * în prezent, România are doar 4 produse tradiţionale atestate pentru pieţele din Europa * până în 2020, în circuit vor mai fi introduse încă 14 mărci, inclusiv din Suceava

 

În cadrul unei campanii derulate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a găzduit ieri o dezbatere pe marginea schemelor de calitate europene, cu accent pe promovarea pe piaţa Uniunii Europene a produselor tradiţionale româneşti, inclusiv a celor din judeţ. La discuţii, la care au participat oficialităţi locale şi producători, au fost prezenţi şi Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, şi Daniela Popa, consilier de specialitate în cadrul aceluiaşi minister, alături de prof. dr. Mircea Oroian, decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel mare” din Suceava. Gazda manifestării, Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, a precizat că Suceava are un potenţial deosebit în ceea ce priveşte produsele tradiţionale. „Această întâlnire a fost organizată în ideea că vom mai face încă un pas cât de mic pentru mai bine în acest domeniu”, a spus Duţu. Ionuţ Diaconeasa, consilier al ministrului Agriculturii, coordonator al campaniei de promovare a produselor tradiţionale româneşti, a precizat că ţara noastră se află, din acest punct de vedere, „pe un loc neonorant” în Europa, cu doar 4 produse atestate. El a precizat că a venit la Suceava pentru identifica noi produse tradiţionale şi de a face paşi concreţi de includere a lor pe piaţa de profil. „La nivel naţional, vrem să creştem acest număr la 14 produse pe care intenţionăm să le introducem în circuitul european. Cunosc potenţialul judeţului Suceava şi este păcat să nu profităm de el”, a precizat Diaconeasa. El a subliniat că producătorii tradiţionali sunt „oarecum izolaţi”, menţionând că ei ar trebui să adere la schemele de calitate europene, care le oferă nu doar protecţia numelui şi originii geografice, ci şi promovare pe pieţele europene. „Sper ca anul acesta să constituim în Suceava un grup aplicant pentru promovarea la nivel european a unui produs pe care îl stabilim de comun acord”, a explicat Ionuţ Diaconeasa.

Asocierea, șansa producătorilor tradiţionali

Prof. dr. Mircea Oroian, decanul Facultăţii de Inginerie Alimentară, consideră că produsele tradiţionale pot reprezenta viitorul micilor întreprinzători din domeniul alimentar sucevean, întrucât lor le este greu să se bată „cu marile concerne” din domeniu: „Nu este uşor să certificaţi un produs, dar eu consider că este şansa dumneavoastră să rezistaţi pe o piaţă concurenţială. Însă, doar prin asociere puteţi răzbate”. Daniela Popa, consilier de specialitate în cadrul Ministerului Agriculturii, a remarcat numărul mare al celor prezenţi, în comparaţie cu acţiunile desfăşurate în celelalte judeţe din ţară. Daniela Popa a menţionat că, în urma consultărilor, din judeţul Suceava au fost propuse murăturile de Milişăuţi, păstrăvul afumat de Bucovina, chişca de Bucovina, caşcavalul de Bucovina, afinata de Bucovina şi sucul mere de Fălticeni.

„Produsul este făcut în casă, precum odinioară”

La întâlnire a luat parte şi Cristina Şagău, producător de dulceaţă şi zacuscă din comuna Sfântul Ilie. Ea are 5 produse tradiţionale atestate pe piaţa naţională -- dulceaţa de trandafir, de nuci verzi, de gutui, povidla (gemul de prune) şi dulceaţa de cireşe amare negre. Ea a evidenţiat că produsul tradiţional atestat este o marcă protejată de Ministerul Agriculturii, existând o mare diferenţă faţă de cel care apare piaţă. „Produsul este făcut în casă, precum odinioară, ca la mama acasă, în ceaun de tuci, fără aditivi, conservanţi sau alte produse adăugate. Nu suntem novice în meserie, fiind pe piaţa de 3 ani. Lumea început să ne cunoască prin intermediul Asociaţiei «Produs în Bucovina», mai ales pentru calitatea produselor noastre”, ne-a spus Cristina Şagău. Ea speră ca, până în 2020, dulceţurile ei să pătrundă pe piaţa europeană.

Cele patru produse româneşti atestate pentru piaţa europeană sunt Magiunul de Topoloveni, Telemeaua de Ibăneşti, Salamul de Sibiu şi Novacul afumat din Ţara Bârsei.

 

Lidia DIACONU

 

4

Acesta este numărul produselor tradiţionale româneşti atestate în prezent pe piaţa din UE