Care va fi soarta Spitalului „Sfântul Spiridon, după construirea SRU

O delegaţie a municipalităţii ieşene, formată din specialişti ai Direcţiei Tehnice şi Servicii Comunitare şi ai Direcţiei de Urbanism, a participat, în urmă cu câteva zile, la o întrevedere cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi Băncii Europene de Investiţii privind refuncţionalizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon” după ce va fi deschisă noua unitate medicală din zona Moara de Vânt.

La întrevedere au participat Cristian Grasu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, Martin Schriever şi Dana Elena Burduja, reprezentanţi ai Băncii Europene de Investiţii, dr. Dan Timofte, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon”, Liviu Stafie, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, precum şi alţi reprezentanţi din cadrul ministerului menţionat.

Primăria caută soluţii

Conform analizei făcute, clădirea pavilionului D, în care funcţionează Unitatea de Primire Urgenţe şi computerul tomograf, a fost consolidată şi extinsă. Şi pavilioanele J, în prezent laborator de hematologie, şi I, în care funcţionează RMN şi CT, sunt în stare bună. Clădirea pavilionului E, în care în prezent funcţionează bucătăria, spălătoria şi ateliere, ar urma să fie demolată. Aceeaşi soartă ar urma să o aibă şi pavilionul H. Clădirea pavilionului F, în care funcţionează secţiile de chirurgie şi ATI, va fi transformată în ambulatoriu. Pavilionul F necesită reparaţii ale faţadelor, în timp pavilionul K necesită consolidare, urmând a fi utilizat pentru uz medical. După consolidare, pavilionul L ar urma să găzduiască Muzeul Medicinii. Morga (pavilionul N) ar urma să fie renovată. În pavilionul M este o clădire dedicată băncii de ţesuturi.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii au susţinut că banca de ţesuturi va fi la Spitalul Regional de Urgenţă, unitate în care va funcţiona şi laboratorul de genetică. În cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon”, ar urma să fie un Centru de training unde personalul medical să fie instruit în ceea ce priveşte metodele de operare a echipamentelor noi. Totodată, ar urma să fie realizat un plan de transfer a activităţii şi personalului către Spitalul Regional de Urgenţă. Ulterior, Centrul de training va fi utilizat ca un centru regional de formare profesională medicală, cât şi pentru studenţi. Urmează ca în perioada următoare să fie identificată clădirea care s-ar preta cel mai bine pentru un astfel de centru.

Pe lista obiectivelor care urmează a fi realizate se numără înfiinţarea unei asocieri între Ministerul Sănătăţii, Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”. Aceasta ar urma să acceseze fonduri europene în vederea achiziţionării serviciilor de elaborare a unui studiu privind analiza de nevoi ale serviciilor care se vor desfăşura la vechea unitate medicală, studiul de fezabilitate, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi proiectul tehnic pentru clădirile care vor rămâne în activitate, precum şi documentaţiile pentru cele care urmează a fi demolate. Reabilitarea clădirilor ar urma să fie realizată de Primăria Municipiului Iaşi, actualul proprietar, tot prin atragerea de fonduri nerambursabile.

Documentaţia de finanţare va fi gata până la finalul anului

Conform draftului studiului de fezabilitate, Spitalul Regional de Urgenţă va avea 850 de paturi, dintre care 776 pentru îngrijire medicală acută şi 74 pentru îngrijirea critică. De asemenea, unitatea medicală va deţine toate specialităţile unei spital de urgenţă, urmând a fi dotată cu tehnologie de ultimă generaţie.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, finalizarea studiului de fezabilitate va avea loc în această perioadă, iar întocmirea documentaţiei specifice pentru obţinerea fondurilor europene va fi făcută până la finalul acestui an. Etapa de înaintare a documentaţiei către Comisia Europeană este programată în ianuarie 2019, în paralel urmând a fi demarate procedurile tehnice de proiectare şi execuţie prognozate pe tot parcursul anului 2019, pentru ca lucrările de construcţie să înceapă efectiv în 2020, urmând să se încheie în 2023.

Valoarea proiectului este estimată la 470 de milioane de euro. Florentina SANDU