Câţi bani plătesc primăriile din Suceava la cutia milei

Cele 39 de biserici ortodoxe din municipiul Suceava desfăşoară doar patru mari proiecte sociale * lăcaşurile de cult nu s-ar putea plânge de lipsa finanţării * în ultimii 11 ani, Primăria Suceava a alimentat cutia milei cu 3,6 milioane de euro

Alimentarea cutiei milei din bani publici îi împarte pe suceveni în două tabere. Unii spun că biserica trebuie sprijinită financiar pentru că are grijă de suflet şi de săraci. Alţii cred că lăcaşurile de cult sunt afaceri ale preoţilor şi nu ar trebui finanţate cu bani de la stat. Diferenţa între cât primesc şi cât oferă preoţii numai Dumnezeu o ştie.
Un aspect este cert: politicienii tind să devină extrem de generoşi când vine vorba să facă donaţii bisericilor din bani publici. În ultimii 11 ani, Primăria Suceava a vărsat la cutia milei 3,6 milioane de euro. Banii publici au fost folosiţi pentru construcţia şi sfinţirea a 15 biserici. Din totalul sumei, aproape două milioane de euro au fost alocate pentru construcţia Catedralei „Naşterea Domnului”, cea mai înaltă biserică din România la ora actuală. „Fondurile au fost aprobate de consiliile locale şi vreau să le mulţumesc”, a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.
28 de biserici în 25 de ani
Primăria Suceava nu a dat dovadă de generozitate faţă de Biserica Ortodoxă doar în ultimii 11 ani, ci în ultimii 25. Şi nu doar instituţia publică este darnică, ci şi credincioşii de rând. Aşa se explică şi faptul că-n perioada 1990-2015, numărul bisericilor din localitate a crescut de la 11 la 39.
Din păcate, doar unii dintre preoţi au înţeles că trebuie să dea înapoi spre comunitate măcar o parte din ce au primit de la stat sau de la oamenii simpli. Printre cei care ştiu că biserica este o instituţie şi nu înseamnă doar ziduri înălţate către cer se află şi Minu Mititelu, parohul Bisericii „Sfânta Vineri”. El a construit un adăpost de noapte pentru persoanele fără un acoperiş, dar şi un centru social de zi pentru copiii nevoiaşi din cartierul George Enescu.
La săracii Sucevei s-au gândit şi preoţii Bisericii „Sfântul Andrei” din Burdujeni, dar şi cei ai Mănăstirii „Sfântul Ioan”, care le oferă sărmanilor câte o masă caldă în fiecare zi.
După cum se vede, în cele 39 de biserici ortodoxe din municipiul Suceava se desfăşoară doar patru mari proiecte sociale. Mai sunt însă şi preoţi care vorbesc despre ajutorarea sărmanilor la timpul viitor. „Vrem să construim o grădiniţă, poate şi o şcoală şi un adăpost pentru mame şi copii”, ne-a spus preotul paroh Petru Argatu de la Catedrala „Naşterea Domnului”.
558 de lăcaşuri de cult în judeţ
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, sub tutela căreia sunt toate bisericile ortodoxe din judeţ, este o mare forţă, capabilă să facă foarte multe acte de caritate. Drept dovadă stau cele 33 de case pe care preoţii le-au construit la Ţibeni pentru sinistraţi în urma inundaţiilor din 2010. Pe de altă parte, preotul Constantin Bobu de la Ipoteşti a pus umărul la renovarea celei mai mari şcoli din comună, iar stareţul Mănăstirii Bogdana de la Rădăuţi, Iustin Dragomir, a construit, în colaborare cu Consiliul Judeţean, un aşezământ pentru copiii abandonaţi. Mai sunt şi preoţii din Dolhasca şi din Vatra Dornei care au grijă de copiii proveniţi din familii sărace. La aceste proiecte mari se mai adaugă şi altele, dar nu sunt atât de multe pe cât ar fi nevoie. Majoritatea celor 558 de lăcaşuri de cult sunt finanţate de către primăriile localităţilor în care au fost ridicate, iar din bugetele locale pleacă foarte mulţi bani către cutia milei.

Citeşte şi: Valuri de credincioşi la sfinţirea celei mai înalte biserici din ţară

Oana ŞLEMCO

„Avem nevoie şi de şcoli, şi de biserici” – primarul Ion Lungu

Sursa foto: Facebook