Cea mai veche piesă din Muzeul de Istorie are 16.000 de ani

Chiar dacă este mai puţin vizitată, secţia din cadrul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, care valorifică expoziţional cercetările arhelogice a celei mai vechi perioade din istoria acestui teritoriu, merită să i se acorde mai multă atenţie (măcar din partea şcolarilor)

Săpăturile pentru perioadele vechi au fost destul de puţine în cei 55 de ani de muzeografie băcăuană (asta şi din cauza lipsei personalului de specialitate), însă rezultatele sunt interesante şi merită consemnate. Cea mai veche piesă a muzeului numără peste 16.000 de ani şi este o armă de fildeş cu urme de prelucrare din timpul paleoliticului inferior. Multe alte obiecte din cea mai veche perioadă a omenirii pot fi văzute la complexul muzeal. Interesant este că cele mai vechi piese au fost găsite în aşezările care au inaugurat cercetările arheologice din judeţul Bacău, Buda şi Lespezi. Câteva date despre aceste aşezări merită consemnate.

Situl de la Buda (judeţul Bacău) a fost cercetat sistematic între 1958 şi 1962 de către Viorel Căpitanu, Constantin Buzdugan şi Vasile Ursachi. Cercetările au fost efectuate de către Muzeul de Istorie din Bacău, în colaborare cu Institutul de Arheologie Bucureşti şi institutul similar din Iaşi. Importanţa staţiunii de la Buda constă şi în faptul că, pentru acest sit, au fost făcute analize pe un depozit de oase aparţinând faunei din acea perioadă. În ceea ce priveşte cercetările sistematice din situl de la Lespezi, una dintre cele mai importante staţiuni paleolitice de pe Valea Bistriţei, au fost întreprinse în perioada 1962-1968. Cu prilejul cercetărilor efectuate s-au scos la iveală materiale litice, faunistice, vetre de foc şi elemente de cultură materială ce dovedesc o intensă şi diversă activitate a omului paleolitic în domeniul confecţionării uneltelor şi a vânătorii.

Arheologul Viorel Căpitanu, cel care a ridicat actuala clădire a complexului muzeal, ne-a relatat câteva aspecte din cercetările sale: „Am lucrat mai întâi ca student al reputatului profesor şi arheolog C.S. Nicolaescu-Plopşor. Vreau să spun că făceam practică de bunăvoie în 1954. În 1957 am terminat facultatea de ISE la Iaşi, iar, în 1959, profesorul Plopşor mi-a încredinţat conducerea sitului de la Buda, unde am descoperit sute şi sute de obiecte din vremea paleoliticului. Unele au fost valorificate prin expoziţii. Unele piese au fost transportate şi la alte muzee. Numai o mică parte din piesele găsite de noi, la Buda şi Lespezi, sunt expuse în cadrul complexului muzeal din Bacău. Multe dintre piese sunt în depozite şi aşteaptă munca de cercetare a viitorilor specialişti.”

Viorel Căpitanu a avut în anii studenţiei numeroase probleme cu Securitatea, el fiind arestat împreună cu un grup de studenţi de la Facultatea de Istorie din Iaşi. Printr-o conjunctură favorabilă, a reuşit să nu fie condamnat, spre deosebire de colegul şi prietenul său, reputatul istoric ieşean Alexandru Zub. Gabriel POP