Cele mai zgomotoase străzi din oraş

Considerat în general un oraş liniştit, Iaşul are zone unde poluarea fonică depăşeşte valorile admise. Potrivit specialiştilor, principalul factor al poluării fonice îl reprezintă traficul rutier, urmat de cel feroviar şi cel al mijloacelor de transport

Zgomotul este ca la el acasă în Iaşi. După ultimele măsurători, în oraş sunt cel puţin 200 de străzi unde gălăgia este înfiorătoare, fapt care contribuie la alterarea stării de sănătate. Potrivit celor mai recente studii, numărul total de ieşeni expuşi la valori care le depăşesc pe cele admise este de 128.000 de persoane, numărul acestora urcând cu aproximativ 60.000 de persoană atunci când vorbim de poluarea fonică pe timp de noapte. Practic, cele mai zgomotoase străzi din cauza traficului rutier sunt Şos. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Str. Cuza Vodă, Str. Movila Păcureţ, Str. Sărărie, Str. G. Enescu, Str. Costăchescu, Str. Col. Dr. N. Vicol, Str. Vasile Alecsandri, Str. Codrescu Teodor, Str. Păcurari, B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Str. Gh. Asachi, Str. Canta, Str. Horia, Str. Lascăr Catargi, Şos.  Moara de Foc, Str. A. Fătu, Str. Toma Cozma, Str. Străpungere  Silvestru, Str. Petru Movilă, Str. H. Berthelot, B-dul Independenţei, Str. Colonel Langa, Str. V. Pogor, Str. I. C. Brătianu, Sl. Silvestru, Str. N. Gane, Str. Cucu, Str. Sf. Andrei, Str. Florilor, Str. Eternitate, Str. Costache Negri, Str. Eminescu, B-dul Tudor Vladimirescu, Str. Tătăraşi, Str. V. Stroescu, Str. Vasile Lupu, Str. Ion Creangă, Str. Vântu, Str. Grădinari, Str. Han Tătar, Str. Moara de Vânt, Splai Bahlui, Aleea Grădinari, Str. Misai,
Str. Sfântul Lazăr, Str. Aeroportului, Str. Stejar, Str. Nicolina, Str.  Aurel Vlaicu, Str. Mioriţei, Str. Bradului, B-dul Primăverii, Str. Zmeu, B-dul Nicolae Iorga, Str. Egalităţii, Str. Palat, Str. Pantelirnon Halipa, Str. Libertăţii, Str. Anastasie Panu, Str. Cerna, Şos. Tudor Neculai, Str. Agatha Bârsescu, B-dul Poitiers, Şos. Voineşti, Str. Al. Ipsilanti, Str. Bucium, Str. Cetăţuia, Str. Cărămidari, B-dul Socola, Str. Frumoasa, Str. Cicoarei, Şos. Bucium, Str. Mitropolit Varlaam, Str. Vasile Urechia, Str. Tabacului, Str. Atelierului, Str. Sălciilor, B-dul Carol I, Calea Galata, Str. Hatman Şendrea, Şos. Naţională, Str. Luca Arbore, Str. Lotrului, B-dul Dacia, Şos. Varianta Rediu, Şos. Galata, B-dul Alexandru cel Bun, Str. Munteni, Str. Arh. Ioan Berindei, Str. Gării, Str. Elena Doamna, Str. Ion Inculeţ, Str. Bacinschi, Şos. Rediu, Aleea Tudor Neculai, Şos. Arcu, Str. Vitejilor, Str. Clopotari, Str. Sarmisegetuza, Str. Tudor Vladimirescu, Str. Fagului, Str. O. Băncilă, Str. Muzicescu, Str. Pictorului, Str. Savini, Str. Ghibanescu, B-dul D. Cantemir, B-dul Ţuţora, Str. Petru Poni, B-dul CA Rosetti, Str. Ciric, Str. Smârdan, Str. O. Cazimir, Str. A. şesan, Str. Oastei, Str. Nicoriţă, Str. Ciurchi, Str. Gr. Ureche, Str. Miroslava, Str. Răzoarelor, Str. Călăraşi, Str. P. Andrei, Aleea Sadoveanu, Str. Brânduş şi Str. Gălăţeanu.

Surzim din cauza tramvaielor
Un alt factor de poluare fonică este traficul CFR şi cel al mijloacelor de transport în comun. Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru acest criteriu, se constată depăşiri ale valorilor maxime cu 5-10 decibeli după Gară până la Pasajul Alexandru cel Bun, pe strada Str. Luca Arbore, pe Str. Arcu, (până la Str. Gavril Muzicescu) şi pe Str. Cuza Vodă (până la Rond Tg. Cucu). Mai puţin poluate fonic sunt străzile Pădurii, Tătăraşi, Aurel Vlaicu, Vasile Lupu, Strămoşilor, Bd. Dacia şi Bd. Alexandru cel Bun, însă măsurătorile au indicat apropierea de pragul maxim de decibeli (55-60) din cauza circulaţiei tramvaielor.

Ce boli dezvoltă zgomotul?
Şi traficul aerian este unul dintre factorii care contribuie la creşterea zgomotului în Iaşi, însă în cest caz vorbim de un număr redus de persoane – aproape 1.600 – majoritatea locuitori ai străzilor Aeroportului, Cpt. Protopopescu, Moţilor, Aviaţiei şi Holboca. „În municipiul Iaşi, zgomotul se datorează, în principal, traficului rutier şi mai puţin traficului feroviar şi aerian. Impactul asupra sănătăţii umane poate fi direct asupra auzului şi asupra întregului organism. În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci şi prin piele, muşchi, oase etc. Ca urmare, apare accelerarea pulsului, creşterea tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii, scăderea atenţiei, apariţia oboselii rapide, a cefaleei şi a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric şi duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc”, spun specialiştii Incertrans, care au realizat Harta zgomotului în Iaşi. Dan CONSTANTINESCU

* * *
Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare cinci ani, aici intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau şantierele navale. Nivelul zgomotului trebuie să coboare sub 65 de decibeli pe timpul zilei, potrivit unei directive europene. Spre comparaţie, specialiştii spun că vocea unei persoane care vorbeşte lângă dumneavoastră, fără să ţipe, nu trece de 60 de decibeli.