Clădiri de patrimoniu lăsate în paragină EXCLUSIV

Muzeul Judeţean de Istorie sau fostele sedii ale Direcţiei de Sănătate Publică şi Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Botoşani sunt câteva exemple de bijuterii arhitectonice de care nimănui nu-i pasă * autorităţile sunt conştiente că este nevoie de sprijin, dar pasează responsabilitatea renovării

 „Oraşul domniţelor” sau „Târgul Doamnei”, aşa era cunoscut pe vremuri municipiul Botoşani, ceea ce arăta că soţiile domnitorilor Moldovei iubeau urbea şi locuiau mult aici. Aşezarea a rămas una dintre zonele cochete, cu un Centru Istoric impresionant şi clădiri care reprezintă bijuterii arhitecturale. Din păcate, multe dintre acestea sunt în avansată stare de degradare. Dacă dai deoparte steagurile României şi ale Uniunii Europene, arborate cu mândrie de autorităţi, se poate vedea că sub acest „patronaj” clădirile mai au puţin şi se dărâmă sub nepăsarea şi neputinţa autorităţilor.

Casa Sofian este una dintre ele bijuteriile arhitectonice ale Botoşaniului care este într-o continuă reabilitare. Biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită în 1551 de Elena Rareş, este aproape de prăbuşire, dar Primăria Botoşani a depus anul acesta un proiect la Ministerul Dezvoltării pentru renovare. Situaţia lor este totuşi una fericită fiindcă au trezit un oarecare interes.

Municipiul mai are însă trei monumente istorice, unul în proprietatea Consiliului Judeţean şi celelalte două pe inventarul Ministerului Sănătăţii, de care statul este total dezinteresat.

Topul „ruinelor” de patrimoniu

Prima ar fi clădirea Muzeului Judeţean de Istorie Botoşani, la începuturi Prefectură, construită în 1913. Consiliul Judeţean a depus un proiect de reabilitare de 7,9 milioane lei la Ministerul Dezvoltării, deoarece imobilul are probleme şi la structura de rezistenţă şi la faţadă. „Am depus documentaţia şi chiar am reactualizat indicatorii tehnico-economici. Aşteptăm să fim chemaţi să semnăm proiectul şi apoi să scoatem la licitaţie proiectarea şi execuţia”, a declarat Costică Macaleţi, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.

În toamna lui 2011, Direcţia de Sănătate Publică s-a mutat din sediul de pe strada Machian, care este clădire de patrimoniu, pentru că nu a avut 700.000 euro pentru reparaţii. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic, iar tencuiala s-a tot desprins şi a căzut. Clădirea, de o frumuseţe impozantă, este împrejmuită cu panouri de avertizare.

Un alt imobil vechi de patrimoniu, extrem de frumos, se află pe Bulevardul Mihai Eminescu, unde a funcţionat sediul Casei Asigurărilor de Sănătate. De la începutul anilor 2000, clădirea este nefolosită. Motivul a fost legat de o ciupercă descoperită în fundaţie, care macină structura de rezistenţă şi afectează sănătatea oamenilor. „Din păcate, proprietarul clădirii este Ministerul Sănătăţii, nu Casa de Asigurări. Şi când eram eu director, şi acum situaţia este aceeaşi: Casa nu poate interveni pentru investiţie pentru că nu este proprietar, ci doar are drept de administrare. Am vrut să o predăm Primăriei să se facă acolo o grădiniţă. Ar fi trebuit investiţi prea mulţi bani pentru a se demola o parte din clădire afectată foarte tare de acea ciupercă. Am renunţat la proiect”, a declarat deputatul Costel Lupaşcu, cel care a fost până anul trecut director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Botoşani.

Soluţii ar fi şi poate s-ar găsi şi bani dacă ar exista interes. Din păcate, autorităţile nu sunt foarte dornice să redea circuitului public bijuteriile arhitectonice a căror frumuseţe ar completa imaginea Botoşaniului.

Alina CALINIUC

 

„Ar fi trebuit investiţi prea mulţi bani pentru a se demola o parte din clădire (fostul sediul al CJAS – n.r.) afectată foarte tare de acea ciupercă” - deputatul Costel Lupaşcu, fostul şef al CJAS