Condamnaţii pe viaţă - de 30 de ori mai mulţi decât în 1990!
Dimensiune font:
În Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi s-au aflat încarceraţi, în ultimii ani, 17 „vieţaşi“ * la nivel naţional sunt condamnate la pedeapsa maximă peste 160 de persoane * printre acestea se regăsesc şi câteva femei * dacă, în 1990, la nivel naţional, existau doar cinci condamnaţi pe viaţă, în 2018, numărul acestora depăşeşte 170
Condamnarea la moarte a fost abolită în urmă cu aproape trei decenii, iar, de atunci, cea mai mare pedeapsă ce a putut fi aplicată infractorilor de temut a fost detenţia pe viaţă. Astfel, să iei zilele unui om a fost mereu infracţiunea supremă. Iar cei ce recidivează ori comit mai multe crime ajung până la urmă „vieţaşi“.
Să-ţi petreci viaţa după gratii presupune să renunţi la tot ceea ce aveai până la sentinţă: familie, prieteni, slujbă, hobby-uri. Rămâne numai un perpetuu prezent apăsător, pe care trebuie să-l umpli cu ceva pentru a nu „o lua razna“. În ultimele decenii, Iaşul a dat ţării peste o duzină de „vieţaşi“, oameni care nu au cunoscut mila sau au fost cuprinşi de o furie incontrolabilă.
Cum se ajunge la o asemenea pedeapsă
Codul Penal din România sancţionează cu închisoarea pe viaţă actele de violenţă cu consecinţe deosebit de grave, comise prin cruzimi, asupra uneia sau mai multor persoane. În plus, sunt pedepsite cu detenţia pe viaţă grave infracţiuni împotriva statului, precum şi infracţiunile împotriva păcii şi umanităţii.
Aşadar, peste 160 de condamnaţi din România ispăşesc cea mai aspră pedeapsă, pentru că au ucis cu sânge rece copii, bătrâni, membri ai familiei ori persoane care le-au stat în cale. De remarcat este faptul că, printre „vieţaşi“ se regăsesc şi patru femei, care îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Târgşor, ultima dintre ele fiind condamnată în 2011. Potrivit informaţiilor deţinute, Penitenciarul de Maximă Siguranţă Giurgiu are cei mai mulţi „vieţaşi“ - 31, iar în Penitenciarul Iaşi au fost închişi, la un moment dat, 17 asemenea indivizi, acesta fiind şi cel mai ridicat număr pentru instituţia din Copou.
Din 1990 până în 2013, în penitenciarele din România au fost încarcerate 192 de persoane condamnate la închisoare pe viaţă, iar 13 dintre acestea au murit în timp ce îşi ispăşeau pedeapsa.
Ultimul „vieţaş“ din Iaşi
Judecătorii de la Tribunalul Iaşi l-au condamnat în urmă cu câteva luni la închisoare pe viaţă pe Vasile Miron. Aşadar, individul a fost acuzat de anchetatori că a ucis un băiat de zece ani, pentru că i-ar fi stricat telefonul. Crima a fost comisă la scurt timp după ce acesta a ieşit din puşcărie. El a mai fost închis zece ani pentru că a omorât o adolescentă care venise cu colindul în noaptea de Crăciun. Ultima sentinţă nu este definitivă.
Astfel, Vasile Miron a fost acuzat de omor calificat şi profanare de cadavre. Conform procurorilor, bărbatul plecase în Germania imediat după comiterea faptei. Anchetatorii au mai menţionat că, în după amiaza zilei de 29 mai 2015, Vasile Miron se afla în satul Covasna, comuna Costuleni, şi l-a lovit cu un corp contondent, de mai multe ori, pe minor. Din cauza rănilor suferite, băiatul a murit, fiind abandonat de Miron. Acesta a revenit la locul crimei după mai bine de 24 de ore şi a înfăşurat trupul într-un sac de rafie şi o pătură. Cadavrul l-a legat cu o bandă textilă şi sârmă ghimpată. „În continuare, pentru nu fi descoperit cadavrul victimei, l-a transportat în braţe până la o râpă în care se adună ape pluviale, unde l-a ascuns. Corpul victimei a fost astfel expus o lungă perioadă de timp condiţiilor de mediu, insectelor şi rozătoarelor, ceea ce a determinat distrugerea ţesuturilor moi, fiind găsit scheletizat pe 26 septembrie 2015”, au menţionat procurorii.
Copil bătut cu sălbăticie
În urmă cu peste doi ani, un individ din Bălţaţi a fost condamnat în prima instanţă la închisoare pe viaţă. Ionel Maxim Totoi a fost acuzat că a ucis un copil de cinci ani, fiul concubinei sale. Femeia se pregătea de al treilea divorţ, iar Totoi fusese liberat condiţionat cu doar câteva luni mai devreme.
Anchetatorii au spus că, enervat că era cercetat de poliţişti, bărbatul l-a bătut pe fiul mai mare al concubinei sale cu o curea, iar a doua zi a dus copiii la tuns şi, când s-au întors acasă, individul l-a dus pe minor în bucătărie şi l-a bătut cu picioarele în cap. Oamenii legii au adăugat că agresiunea a avut loc în prezenţa mamei, care nu a intervenit. Copilul a rămas iniţial întins la podea, în stare de inconştienţă, iar mai târziu a fost pus pe un pat şi udat.
I-a tăiat organele genitale
Magistraţii ieşeni l-au condamnat la pedeapsa supremă în urmă cu câţiva ani pe Ionel Augustin, supranumit şi „Jack Spintecătorul“ din Răducăneni. Potrivit anchetatorilor, în luna septembrie 2009, Augustin a ucis un tânăr de 22 de ani şi o bătrână nevăzătoare în vârstă de 85 de ani. Aşadar, prima victimă a fost un consătean, pe care l-a omorât cu mai multe lovituri de cuţit şi i-a tăiat organele genitale, după ce au băut împreună şi s-au luat la ceartă. Mai apoi, spun procurorii, Augustin a decapitat-o şi pe Maria Fishel, de la care a luat 100 de lei.
Dat în urmărire
Un basarabean aciuat în Iaşi a reuşit să fugă din România, deşi a fost condamnat de două instanţe din Bucureşti la închisoare pe viaţă. Astfel, Robert Gîrleanu a fost dat în urmărire internaţională de Poliţie, după ce Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la închisoare pe viaţă pentru triplu asasinat. Nu se ştie cum a dispărut Gîrleanu, având în vedere că acesta era dat în consemn la frontieră.
Robert Gîrleanu a fost liberat din arest în noiembrie 2013 de acelaşi judecător de la Tribunalul Bucureşti care, în iunie 2014, avea să îl condamne la închisoare pe viaţă.
Anchetatorii spun că faptele pentru care Robert Gîrleanu a fost condamnat datează din anul 2000, când acesta ar fi împuşcat în Republica Moldova trei parteneri de afaceri cu care derula trafic de maşini furate.
Primul „vieţaş“ de după Revoluţie
Imediat după 1989, Ioan C. a fost condamnat la detenţie pe viaţă, fiind primul din ţară cu această pedeapsă după schimbarea regimului politic din România. Atunci avea 29 de ani şi a fost acuzat că, împreună cu alte două persoane, a răpit un inginer de la Fabrica de Textile Răducăneni şi l-a ucis.
Conform anchetatorilor, acesta şi cei ce l-au ajutat l-au bătut pe inginer, după care l-au stropit cu motorină şi i-au dat foc. Când ardea ca o torţă, inginerul ţipa după ajutor. Procurorii au menţionat că această crimă a avut loc pe 5 ianuarie 1990. Scheletul inginerului a fost găsit în curtea SMA Bohotin la câteva luni de la petrecerea faptei. Anchetatorii au descoperit şi mobilul crimei: inginerul ar fi retrogradat-o din funcţie pe soţia agresorului, din postul de gestionar, în cel de magazioner.
Peste 20 de victime, acelaşi autor
Presa centrală a relatat recent cazul ieşeanului Eugen G. Dosarul acestuia a fost muşamalizat de autorităţile comuniste, tocmai pentru a nu se afla că România anilor '70 se afla în pragul unui conflict interetnic de proporţii. Cutremurătoarea poveste a ieşit la iveală mult mai târziu, când o razie a Poliţiei ieşene îl scotea la lumină din canalele aflate în apropierea campusului studenţesc al Institutului Agronomic pe cel considerat mai mult o legendă urbană. Totul s-a petrecut la începutul anilor '70, când Eugen G., un şofer la o autobază din apropierea Iaşului, îşi găsea familia măcelărită şi casa incendiată. Soţia şi cei trei copii fuseseră ucişi. Cum autorităţile nu dăduseră de urma ucigaşilor, ieşeanul a pornit o anchetă pe cont propriu, iar cei care ştiau câte ceva i-au indicat drept vinovaţi pe membrii unei şatre ţigăneşti din apropierea satului în care locuia.
Conform anchetatorilor, ieşeanul a urcat la volanul camionului pe care îl conducea şi, cu pedala acceleraţiei apăsată la maximum, a intrat în plin în corturile şi căruţele ţiganilor, fără să ţină cont de cine se afla în ele. În acea zi au murit 24 de persoane. Supravieţuitorii au fost mutaţi de angajaţii Securităţii în alte zone ale ţării, iar ieşeanul primea pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. După 28 de ani de detenţie, bărbatul a fost liberat.
Pedeapsă pentru „Măcelar”
România anilor '30 a fost zguduită de o serie de crime al căror autor ar putea figura cu succes în galeria neagră a celor mai mari criminali în serie din lume. Totul a început în 1935, an în care noul proprietar al unui imobil ieşean a fost alertat de câinele unui musafir, câine ce dăduse semne de agitaţie şi zgâria insistent podeaua casei. Curios, proprietarul a săpat în locul indicat de animal şi, spre oroarea sa, a descoperit şase cadavre îngropate la mică adâncime.
Fostul proprietar al imobilului, Vasile T., se afla deja în Arestul Poliţiei ieşene pentru mai multe infracţiuni. În cele din urmă, anchetatorii au precizat că au aflat de la suspect că, de fapt, comisese 26 de omoruri, unicul scop al faptelor fiind jaful.
Portiţa de scăpare
Codul Penal din România arată că „vieţaşii“ pot fi propuşi pentru liberare condiţionată după ce au executat 20 de ani din pedeapsă. În cazul în care deţinutul a împlinit 60 de ani în timpul executării pedepsei, închisoarea pe viaţă se înlocuieşte cu detenţia pe 25 de ani, urmând ca, din aceasta, să execute o parte. Detenţia pe viaţă a înlocuit pedeapsa cu moartea, care se aplica până în 1989. Modificarea a fost prevăzută prin Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Ciprian NEDELCU
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau