Costurile integrării europene

In cei opt ani care au trecut de când România este membră a structurii comunitare, în judeţ puţine investiţii sunt vizibile * au fost început investiţii pe bani grei şi fie au fost abandonate, fie lucrările bat pasul pe loc * în perioada 2007-2015, în judeţ au fost construite aproape 30 de staţii de epurare, care fie nu funcţionează cum trebuie, fie nici măcar nu au fost pornite * nu există nicio groapă de gunoi la standarde europene * s-au construit centrale termice complet inutile

 În perioada 2007-2014, aproximativ 30 de comune din judeţul Suceava şi-au construit staţii de epurare a apelor uzate, cu bani de la Uniunea Europeană, prin proiecte finanţate pe măsura 3.2.2 - Dezvoltarea Satului Românesc. În total, investiţiile au costat zeci de milioane de euro. În urma unui control realizat anul trecut, Prefectura a constat că majoritatea staţiilor de epurare sunt nefuncţionale. Fie au fost proiectate prost, fie nu au destui abonaţi şi sunt ineficiente. Printre primăriile care au staţii de epurare care nu funcţionează la parametri normali sunt Putna, Bosanci, Mălini, Baia, Dorna Candrenilor, Bilca și Mănăstirea Humorului. Alte primării nici măcar nu au mai pus în funcţiune staţiile de epurare, după inaugurarea investiţiilor. Este vorba despre Zvoriștea, Forăști, Straja, Brodina, Voitinel Boroia, Păltinoasa, Fântâna Mare şi cornu Luncii.
Gropi de gunoi cu probleme
România a fost obligată printr-o directivă europeană să desfiinţeze vechile depozite de gunoi şi să construiască în locul acestora platforme ecologice, la standarde civilizate. Despre un astfel de proiect de vorbeşte la Suceava de cel puţin 10 ani. În urmă cu şase ani, Consiliul Judeţean a luat taurul de coarne şi a demarat proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Investiţia, care este în curs de realizare, costă în jur de 50 de milioane de euro. Banii sunt de la Uniunea Europeană. Proiectul prevede amenajarea a două gropi ecologice, una la Moara şi cealaltă la Pojorâta, prevede închiderea vechilor spaţii de depozitare, construcţia de staţii de transfer şi de platforme de depozitare cu caracter temporar. Până acum s-au închis parte dintre vechile gropi de gunoi, a fost amenajată platforma de la Moara şi este în curs de amenajare cea de la Pojorâta. Problema este că după şase ani de la demararea lucrărilor, Consiliul Judeţean nu ştie cum şi cine va aduna gunoiul pentru a-l depozita la Moara şi Pojorâta. Se vorbeşte despre stabilirea unui operator judeţean, dar nu a fost demarată nicio licitaţie, deşi groapa de la Moara este gata.
Milioane de euro au ars în centrale termice nefolosite
Nici problema termoficării nu a fost rezolvată, deşi s-au investit milioane de euro şi la acest capitol. Parte din bani provin din fonduri europene, parte din împrumuturi bancare. Numai că unele investiţii sunt complet inutile. Este vorba despre centralele termice de la Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, care au costat peste 20 de milioane de euro. Centralele termice de cogenerare şi conductele de transport a agentului termic au fost inaugurate în 2010, însă câmpulungenii şi humorenii se încălzesc şi astăzi cu sobe pe lemne şi centrale individuale. Sistemele publice de încălzire au intrat în conservare a doua zi după ce au fost inaugurate. Nu au funcţionat nici măcar 24 de ore. Banii pentru investiţii provin dintr-un împrumut bancar pe care l-a făcut ministerul de Finanţe pe o perioadă de 25 de ani. Rata la creditul pentru investiţia de la Câmpulung Moldovenesc pentru anul 2015 este de peste un milion de euro.
Oana ŞLEMCO

La 8 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, judeţul Suceava nu a reuşit să-şi rezolve problemele legate de infrastructură şi protejarea mediului înconjurător. Asta deşi s-au investit bani cu nemiluita în proiecte de dezvoltare. S-au construit staţii de epurare care sunt nefuncţionale, unele din lipsă de abonaţi. S-au investit bani în sisteme centralizate de încălzire, care sunt complet inutile. Mai mult, în acest moment, Suceava nu are nici acum o groapă de gunoi la standarde europene.