Dezbatere istorică la Universitatea „Al.I.Cuza”

* 40 de profesori, cercetători şi specialişti din România, Moldova şi Ucraina dezbat la UAIC cum arată România şi vecinii săi la 100 de ani de la Marea Unire, cum poate şi trebuie să răspundă România provocărilor contemporane * politologii Radu Carp, Ioan Stanomir şi Daniel Şandru vor susţine dezbaterea inaugurală
Astăzi şi mâine, la Iaşi se va desfăşura conferinţa internaţională de ştiinţe politice - „România - de la Marea Unire la Integrarea Europeană”, în organizarea Departamentului de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi a celui de Cercetare din cadrul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Deschiderea evenimentului va avea loc astăzi, la ora 10, în Sala Senatului a UAIC.

În cadrul evenimentului, keynote speakers vor fi profesorii de ştiinţe politice Radu Carp (Universitatea Bucureşti), Ioan Stanomir (Universitatea Bucureşti) şi Daniel ŞANDRU (Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi & Coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi). Tema prelegerii inaugurale, care va deschide conferinţa internaţională este - „România la centenar. Reflecţii despre trecut şi viitor”.
Conferinţa internaţională va reuni aproape 40 de cadre didactice universitare, cercetători, specialişti în diverse domenii, doctoranzi, masteranzi şi studenţi. La eveniment vor participa membri ai comunităţii academice din România, Republica Moldova şi Ucraina.
Cele 10 paneluri vor problematiza situaţii de larg interes din România, Republica Moldova, Ucraina, bazinul Mării Negre şi Uniunea Europeană. De asemenea, temele şi lucrările din cadrul conferinţei pun în discuţie rolul UE ca actor regional, opţiunea europeană dincolo de Prut, geopolitica şi securitatea frontierelor europene estice, chestiuni de administraţie publică, comunicare, istorie recentă etc. De asemenea, lucrările conferinţei problematizează aspecte legate de dimensiunea politică sau economică a României interbelice, a relaţiilor internaţionale din ultimul secol şi despre modul în care România răspunde astăzi, la o sută de ani de la Marea Unire, aşteptărilor şi opţiunilor cetăţenilor săi.

Avantajele geopolitice şi geostrategice, în dezbatere

Conform organizatorilor, conferinţa are în centrul său ideea potrivit căreia, în contextul aniversării Marii Uniri, se impune o analiză a contextului care a creat condiţiile pentru realizarea unui demers de asemenea magnitudine, evidenţiind atât specificul punctelor de vedere exprimate de diversele provincii istorice cât, mai ales, aducând în prim plan elementele de convergenţă care au cristalizat statul unitar România. De asemenea, într-o perspectivă subiacentă vor fi analizate principalele orientări politice responsabile de acest eveniment precum şi mecanismele prin intermediul cărora a fost posibilă formularea şi realizarea unui asemenea obiectiv naţional.
Această perspectivă istorico-analitică va fi completată cu modul în care România se poziţionează şi reacţionează din poziţia actuală, de stat membru al Uniunii Europene în raport cu vecinătatea estică a acesteia. „Un atare demers este necesar nu doar pentru a sublinia provocările pe care poziţionarea geografică a României le generează cât, mai curând, de a identifica o serie de avantaje geopolitice şi geostrategice pe care România ar trebui să le utilizeze pentru a-şi formula obiectivele de politică externă la 100 de ani de la Marea Unire. Astfel, vecinătatea cu spaţiul ex-sovietic precum şi relaţiile preferenţiale cu Republica Moldova pot deveni aspecte extrem de importante atât pentru modelarea politicii externe a României, în încercarea de a defini un nou proiect de ţară, cât şi pentru posibile îmbunătăţiri ale politicilor şi pârghiilor comunitare care gestionează vecinătatea orientală în condiţiile în care Uniunea Europeană (UE) este interesată în stabilitatea, buna guvernare şi dezvoltarea economică de-a lungul graniţelor sale estice. Altfel, conferinţa va urmări, fructificând experienţa istorică, să identifice cum poate şi trebuie să răspundă România provocărilor contemporane din poziţia de vecinătate estică a Uniunii Europene - identificarea principalelor mecanisme politice şi diplomatice prin intermediul cărora România poate să reprezinte un actor activ în raport cu Federaţia Rusă dar şi cu statele foste republici sovietice”, susţin organizatorii. Marian CAZACU