EXCLUSIV 12 oameni pot schimba soarta justiţiei
Dimensiune font:
Sistemul curților cu juri este privit de unii specialiști ca o alternativă la problemele momentului * ar fi o întoarcele simbolică la secolul XIX * deși chiar și ei ar fi bucuroși să împartă răspunderea, magistrații se gândesc la costurile financiare și la lipsa de pregătire a oamenilor
Cum în ultimii ani justiția s-a aflat pe lista de zone nevralgice a societății românești, chiar și autoritățile europene ne-au recomandat să ne gândim la introducerea curților cu jurați. O asemenea măsură nu ar fi o premieră absolută. Acestea au existat la noi, între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Pe această temă au existat și recomandări europene, dar și petiții online sau ieșiri la rampă ale unor specialiști din domeniul juridic.
"Un nivel de injustiție greu de înghițit"
Printre argumentele invocate în favoarea măsurii se numără apropierea de sistem a oamenilor obișnuiți și schimbarea percepției lor, dar și șansele mai mari ale nevinovaților de a evita erorile judiciare. „Cred că justiţia penală română a ajuns la un nivel de injustiţie care devine prea greu de înghiţit. Acum ceva vreme aş fi spus că juriile sunt o idee proastă, pentru că omul simplu crede că oricine e acuzat de o infracţiune a comis-o. Şi judecătorii cred la fel, aşa că mai rău nu are cum să fie. Aia cu prezumţia de nevinovăţie e o chestie frumoasă, pe care nu o crede nimeni. O să se spună că exagerez, dar statistica îmi dă dreptate. Procentul de achitări în Europa este undeva la 15%, la noi este sub 5%. În Marea Britanie, procentul sare de 20%. Chiar să fie ai noştri procurori ca brazii, să nu gafeze deloc? Mira-m-aş… Mai degrabă judecătorii sunt convinşi de la început că prostul e vinovat şi, în consecinţă, îl execută pe inculpat, indiferent de probe şi de orice se întâmplă în proces”, crede avocatul Radu Chiriță, preşedintele Asociației de studii în drept constituțional și drepturile omului.
Locuri pentru viitorii judecatori si procurori
Suntem pregătiți?
Paradoxal, magistrații ar fi bucuroși de schimbare, mai ales din cauza presiunii psihice pe care o impune munca lor. „Eu personal aș fi încântată, pentru că responsabilitatea deciziei nu mi-ar aparține, noi am veghea doar la procedură. Cea mai grea parte a muncii noastre e decizia. Aș minți să spun că nu ne afectează”, ne-a spus Diana Micu Cheptene, vicepreședinte al Curții de Apel.
Totuși, judecătorii nu cred că suntem gata pentru o asemenea răsturnare a sistemului juridic. „Nu suntem pregătiți atât financiar, pentru că aceasta implică niște costuri imense, nici ca nivel de înțelegere a populației. Trebuie să mai treacă ceva ani până să devină realitate”, a adăugat dna Micu.
Pro și contra
Unii ieșeni nu sunt siguri dacă vor să stea în banca juraților. „Eu nu cred că aș putea trimite pe cineva la închisoare pe viață sau zeci de ani. Poate doar dacă mi-a făcut mie ceva sau familiei mele. Plus că, din ce am văzut din filmele americane, unde e sistemul ăsta, procesele sunt complicate, durează, poate fi și periculos, cu toți interlopii”, ne-a spus Ana Mircea. Alții cred că așa nu vom mai auzi toată ziua despre șpăgi. „M-am săturat să aud că judecătorii și procurorii, cu salariile lor, primesc bani, vin, curcani sau ce-or mai lua! Poate e timpul ca oamenii simpli, ca noi, să luăm frâiele în mână. Oricum, e mai greu să dai șpagă la 12 oameni, de exemplu, decât la unul”, consideră Andrei Bratu.
Până una alta, forurile de conducere nu se grăbesc să facă românilor educație juridică ori să schimbe altceva decât legile. Pe acestea din urmă le modifică mereu, zăpăcind un sistem cu destule probleme. Ștefana CZELLER
Cum era pe vremuri
În 1868 au apărut curțile cu jurați, care judecau delictele politice, de presă și crimele. Ele se compuneau dintr-un prezidiu format din 3 jurați și o comisie de 12 jurați aleși dintre oamenii din județ. În 1938, după instaurarea dictaturii regale, curțile au fost desființate. Cât au funcționat, puteau fi jurați bărbații de 25 de ani, care absolviseră învățământul secundar și aveau un venit anual imobiliar de 1.500 de lei, profesorii și institutorii, liber profesionistii, funcționarii în retragere, pensionarii cu pensia de 1.500 de lei. Cei cu pete pe cazier, servitorii cu simbrie, analfabeții sau persoanele care trăiau din munca zilnică erau excluse de pe listă.
* * *
Curți cu juri există în SUA, Austria, Belgia, Elveția, Franța, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia și Rusia
* * *
Cum privesc avocații munca judecătorilor
Un sondat făcut de Asociația pentru Monitorizarea Justiției printre avocați aduce câteva cifre interesante:
* nivelul de profesionalism al judecătorilor a mulțumit 53 % din repondenți și a nemulțumit 36 %;
* integritatea judecătilor a primit undă verde de la 52 procente dintre repondenți și a nemulțumit 35 %;
* doar 32 % dintre avocații întrebați consideră că magistrații judecă liberi de orice constrângere, iar 42 % cred că acest lucru e valabil doar în mică măsură.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau