Lucruri neştiute despre pasajul din Fundaţie

După inaugurarea pasajului „Mihai Eminescu” începe exploatarea lui dar şi monitorizarea şi întreţinerea echipamentelor * fără să poată fi văzute de şoferi, pasajul dispune de o baterie performantă de pompe, un sistem de ventilaţie şi o cameră a postului de transformare, de dimensiunile unui apartament * intersecţia din Fundaţie nu va fi deocamdată semaforizată

Odată cu inaugurarea pasajului „Mihai Eminescu” din Fundaţie, şefii Primăriei nu au scăpat întru totul de grija acestui obiectiv. Ei vor trebui să se ocupe de exploatarea sa în bune condiţii, dar şi de monitorizarea şi întreţinerea tuturor instalaţiilor. Practic, deviza celor din Primărie este ca acest pasaj să nu devină un obiectiv uitat, mai ales că funcţionalitatea acestuia este datorată unor echipamente destul de costisitoare. Astfel, în pasaj există o baterie de pompe care lucrează 24 din 24 de ore. Aceste pompe nu au voie să se oprească, pentru că în mai puţin de trei ore puţurile riscă să se umple şi au tendinţa să ridice nivelul cu aproximativ 4 metri, fapt ce va conduce la apariţia apei în peretele nordic al pasajului. Sistemele de ventilaţie, care acţionează automat în caz de incendiu, trebuie, de asemenea întreţinute. „Pentru a putea asigura circulaţia prin pasaj pentru momentele în care va cădea curentul pe timpul iernii, am pus o instalaţie de degivrare, care este calculată până la uscarea peretelui de sticlă, astfel încât să permită în permanenţă accesul luminii în interiorul pasajului”, a menţionat viceprimarul Mihai Chirica. De asemenea, sunt prevăzute două refugii pentru autovehiculele care suferă accidente, pe ambele sensuri de mers. Mai mult, ceea ce nu se vede în pasaj este o cameră tehnică de aproximativ 30 mp în care sunt instalate pompele, sistemul de automatizare, cu racorduri electrice independente de alte obiective, cu propriul post de transformare, special pentru a deservi acest pasaj. Monitorizarea acestor funcţiuni ale pasajului va cădea în sarcina Direcţiei Tehnice din Primăria Iaşi, prin Biroul Versanţi şi SC Servicii Publice.
Fără semaforizare în intersecţia din Fundaţie
În ce priveşte aspectele funcţionale de la suprafaţa pasajului,.o componentă ţine de implementarea sistemului de semaforizare, pe care reprezentanţii Primăriei îl vor pune în funcţiune atunci când se va observa necesitatea lui. În acest moment, semafoarele din Fundaţie merg pe galben intermitent, ca zonă de avertizare, cu specificaţia utilizării în mod obligatoriu a indicatoarelor rutiere. „În momentul de faţă, o parte dintre conducătorii auto nu respectă semnificaţiile indicatoarelor rutiere, de aceea va fi o perioadă de acomodare, în care poliţistul va avea rolul determinant, motiv pentru care nu vrem să încurcăm deciziile acestora cu semnificaţia semafoarelor. Dacă şoferul se va obişnui să utilizeze intersecţia într-o modalitate cât mai eficientă, utilizând doar semnalizarea rutieră, nu are sens să-i dăm timp de aşteptare suplimentar, pentru că semnalizarea rutieră a pasajului este corelată, în proiectul de management de trafic, cu semnalizarea şi semaforizarea de la intersecţia cu Spitalul Sf. Spiridon, la fel şi axul Copou –Independenţei şi axul Muzicescu - Independenţei, respectiv Copou”, a mai explicat viceprimarul Chirica
O prelungire a pasajului Octav Băncilă
Deoarece staţia de transport în comun de la Piaţa Independenţei este foarte aproape de intrarea în pasaj, municipalitatea a dispus montarea delimitatoarelor dintre benzile 2 şi 3 pe zona de acces dinspre Independenţei spre Copou. „Staţia Fidelio este foarte aproape de intrarea în pasaj, dar datorită lungimii acesteia, conducătorul auto poate opri în prima parte a alveolei, astfel încât să aibă timpul necesari ieşirii din aceasta. Mai mult decât atât, reglementările rutiere actuale dau prioritate accesului şi ieşirilor din alveole pentru autobuze, în condiţii de securitate”, a spus Mihai Chirica. Potrivit edilului, pasajul „Mihai Eminescu”, obiectiv care nu a fost încă recepţionat, este o continuare a pasajului Octav Băncilă, gândit cu 40 de ani în urmă pentru a prelua traficul rutier dinspre cartierul Alexandru cel Bun şi să-l ducă spre Păcurari şi spre zona centrală. „Pasajul Eminescu nu s-a născut din nişte idei seculare, ci a venit ca o continuare a gândirii pasajului Octav Băncilă. Acesta din urmă a fost o idee preluată de prin anii `70 şi reproiectat de mine, ca director tehnic, şi ajuns pe fonduri europene în 2010. Pentru ca pasajul Octav Băncilă să nu rămână blocat într-o coadă de maşini care să ajungă până la Petru Poni, a apărut necesitatea construirii pasajului Mihai Eminescu iar acea îmbunătăţire de trafic de 75% se vede”, a mai spus Mihai Chirica. Nelu PĂUNESCU

* * *
„Semnalizarea rutieră a pasajului este corelată cu cea de la intersecţia cu Spitalul Sf. Spiridon şi cu axele Copou-Independenţei şi Muzicescu – Independenţei” – Mihai Chirica, viceprimar