Final de tabără arhelogică la Polocin: locuinţe din sec.IV descoperite la noi în zonă!

Tabăra arheologică internaţională de la Polcin, comuna Pogoneşti, judeţul Vaslui s-a încheiat cu descoperiri importante: trei locuinţe din secolul IV au fost descoperite de studeţii români şi cei 13 studenţi şi elevi străini din tot atâtea ţări! Arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, coordonaţi de Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean, caută aceste vestigii de peste douăzeci de ani. Locuinţele vechi de peste 1.600 de ani au fost găsite la câteva sute de metri distanţă de cele două necropole de sec. IV d. Ch., descoperite din 1994, de când au început căutările la Polocin. Tabăra internaţională arhelogică este sponsorizată an de an de Clubul “Rotary” din Bârlad, care derulează un proiect important împreună cu Universităţile “A.I.Cuza” din Iaşi şi “Dunărea de Jos” din Galaţi

Arheologii de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad sunt extrem de încântaţi de descoperirile făcute în cele câteva săptămâni de săpături cât a durat tTabăra Internaţională de Arheologie d ela Polocin. Au găsit urme ale unor aşezări umane aferente  celor două necropole descoperite tot de ei, în anii trecuţi. Noil;e decoperiri constau în trei locuinţe de suprafaţă ce datează din secolul IV, specifice Culturii Sântana de Mureş - Cerneahov. Acestea au fost scoase la “lumină” de către grupul de elevi şi studenţi din ţară şi străinătate coordonaţi de Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad. “Locuinţele descoperite sunt destul de sărace în inventar, dar ne oferă informaţii deosebit de preţioase deoarece putem corela datele acumulate după deshumarea mormintelor din cele două necropole de la Polocin, punctul Islaz şi punctul denumit cu cele acumulate de colegii noştri din ţară şi de peste hotare despre Cultura Sântana de Mureş Cerneahov. ~n locuinţele de suprafaţă din lut descoperite au fost găsit fragmente ale unor obiecte din ceramică, o monedă specifică sec. II-III, o fibulă (agrafă n.r.), o amforă romană (semn că se făceau schimburi cu romanii, al căror Imperiu se oprea la 100 de kilometri distanţă - n.r.)”, a declarat arheologul Mircea Mamalaucă.

Cultura Sântana de Mureş -Cerniahov, prezenţă importantă în judeţul Vaslui

Din 1994 şi până luna trecută s-au  descoperit de către arhelogii bârlădeni şi cei care au făcut aici săpături, 139 de morminte şi patru locuinţe specifice Culturii Sântana de Mureş - Cerniahov. “În 1994, săpăturile arheologice de la Polocin au scos la iveală 14 morminte, cinci de incineraţie şi nouă de înhumaţie. Un an mai târziu cercetările s-au extins. Au fost descoperite alte 21 de morminte şi trei gropi, probabil ritualice. Majoritatea mormintelor erau ale unor adulţi, trei dintre ele fiind ale unor copii cu vârsta foarte mică după cum arătau resturile osteologice. Cercetările au continuat în spreanţa că vom găsi şi locuinţele aferente cimitirului de sec. IV. Spre surprinderea noastră, am găsit o altă necropolă. În total au fost identificate 137 de morminte. Abia în 2013 am găsit prima locuinţă aferentă necopolelor şi în cadrul cercetărilor din această vară se dorea descoperirea restului aşezării umane. Am trasat trei secţiuni pentru identificarea aşezării. Cele trei locuinţe de suprafaţă le-am descoperit la aproximativ 400 de metri de necopole. Descoperirea ne arată că au existat comunităţi  în zona noastră ce aparţin Culturii Sântana de Mureş. Cele mai multe descoperiri specifice Culturii Sântana de Mureş  au fost făcute în anii 70 - 80 în Bârlad, zona numită Valea Seacă, sub coordonarea arheologului Vasile Palade. Aici a fost dezgropată cea mai mare necropolă din Europa (547 morminte) şi 45 de  locuinţe” , ne-a mai precizat Mircea Mamalaucă, directorul muzeului şi un arhelog neobosit, care a lucrat vară de vară, de peste 20 de ani pentru aceste descoperiri. Vă reamintim că după descoperirea a două necropole din secolul IV d. Ch. în afara localitătii Polocin, comuna Pogoneşti, arheologii bârlădeni au fost convinşi că în acea zonă trebuie să fie şi o asezare. Acest lucru le-a fost clar încă de anul trecut, când au reuşit să scoată la lumina zilei o primă locuinţă, tot de secol IV. Bucuria muzeografilor bârlădeni a fost de nedescris. În anul 2002, săpăturile arheologice au scos la iveală 14 morminte (cinci de incineraţie şi nouă de înhumaţie). Un an mai târziu, în cadrul unei campanii derulate în intervalul august – noiembrie, cercetările s-au extins. Cu această ocazie au mai fost descoperite 21 de morminte şi trei gropi, probabil rituale. Dintre acestea, şapte aparţin unor copii, de vârste foarte mici, aşa cum o arată resturile osteologice. De asemenea, în unele morminte au fost descoperite lucruri foarte bine conservate: un pahar de sticlă, o strachină de mici dimensiuni, vase ceramice, o fusaiolă din lut, două fibule din bronz, un pieptene din corn de cerb şi un colier din mărgele de sticlă de culoare albastră. Toate aceste descoperiri pot fi văzute la Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad, unde au fost expuse într-un loc special, în cadrul expoziţiei permanente.

Clubul Rotary Bârlad a pus umărul, finanţând tabăra arheologică de la Polocin

Tabăra Internaţională de Arheologie Polocin din acest an – care s-a aflat la cea de a VI-a ediţie şi cea de Astronomie, au fost realizate în cadrul unui proiect mai amplu, initiat de către Clubul Rotary din Bârlad, cu sprijinul universităţilor “Al. I. Cuza” din Iaşi şi “Dunărea de Jos” din Galaţi, fiind coordonate, aşa cum am spus, de prof. Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad. Tabăra arheologică s-a bucurat şi de prezenta unor elevi şi studenti din 13 ţări” Franţa, Israel, Germania, Austria, Taiwan, Republica Moldova, Spania, Turcia, Polonia, Croaţia, Brazili, Lituania şi Olanda. Cei 13 studenţi şi elevi invitaţi din străinătate au participat la sfârşitul lunii iulie şi la Tabăra de astronomie din Bădeana, organizată de către Ciprian Vîntdevară, muzeograful de la Observatorul şi Planetariul din cadrul muzeului bârlădean.

Andrei BALABAN