HALUCINANT: Politicienii ieşeni îşi reglează CONTURILE în instanţe!
Dimensiune font:
Politicienii de Bahlui au apelat în repetate rânduri la magistraţi pentru a-i „pune la punct” pe adversari * nume grele ale politicii ieşene s-au considerat jignite, calomniate, insultate ori nedreptăţite * din acest motiv, politicienii au cerut în instanţe daune morale consistente
De-a lungul ultimilor ani, în loc să încerce să-şi soluţioneze amiabil disputele ideologice, politicienii ieşeni au ajuns la instanţele de judecată. Unii au solicitat daune de zeci de mii de lei de la adversarii politici, sperând că, astfel, „vor pune lacăt pe gura duşmanilor“.
Scandalul microfoanelor
În urmă cu câţiva ani, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, Constantin Simirad, i-a dat în judecată pe Relu Fenechiu, dar şi pe vicepreşedinţii CJ, Constantin Adăscăliţei şi Victor Chirilă, care l-ar fi acuzat că ştia de montarea tehnicii de supraveghere de la DNA în birourile lor. Atunci, Simirad s-a declarat a fi o victimă: „Am fost ţinta oamenilor politici fără scrupule, care doreau discreditarea mea”.
În acel litigiu, Simirad a solicitat daune morale în valoare totală de 600.000 de lei, acuzându-i pe cei trei că ar fi demarat o campanie de defăimare şi i-ar fi stricat imaginea.
Probleme între europarlamentari
Dosarul dintre un fost ministru al Justiţiei care l-a dat recent în judecată pe un politician ieşean a ajuns la a treia instanţă. Astfel, Cătălin Ivan a formulat recurs în litigiul cu Monica Macovei. Totul a plecat de la nişte emisiuni televizate. „Instanţa admite în parte acţiunea depusă de reclamantă. De asemenea, instanţa obligă pârâtul (Cătălin Ivan – n.r.) la plata unor daune în cuantum de 25.000 de euro“, au precizat reprezentanţii Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, după decizia la fond. Mai apoi, la apel, ieşeanul a avut parţial câştig de cauză, cuantumul despăgubirilor fiind redus până la 5.000 de euro. Iniţial, dosarul dintre cei doi politicieni s-a aflat pe mesele magistraţilor de la Judecătoria Iaşi, dar această instanţă a dispus întoarcerea cauzei dintre Monica Macovei şi Cătălin Ivan la instanţa similară din Sectorul 1 al Capitalei.
În cadrul acestui proces, Macovei le-a solicitat magistraţilor să-l oblige pe colegul europarlamentar Ivan la plata unor daune morale în valoare totală de 50.000 de euro. Fostul ministru al Justiţiei a precizat în cererea adresată instanţei că, în urmă cu mai bine de trei ani, Ivan i-ar fi pătat imaginea în câteva emisiuni televizate şi interviuri pe care le-a acordat. Macovei a adăugat că Ivan ar fi făcut-o „mincinoasă“ în câteva emisiuni şi ar fi precizat că aceasta ar avea „un interes personal“, precum şi că ar fi fost anchetată de Comisia de Etică din Parlamentul European (PE). „Mi-a fost pătată onoarea şi demnitatea şi am fost denigrată în mod public, iar, pe lângă despăgubiri, solicit instanţei să-l oblige pe pârât la publicarea sentinţei în trei ziare naţionale“, a menţionat Macovei în faţa judecătorilor.
În schimb, Cătălin Ivan a cerut respingerea acţiunii, pe motiv că, în regulamentele interioare ale PE, se menţionează că parlamentarii europeni sunt imuni faţă de propriii colegi în ce priveşte libertatea de exprimare.
Secretarul CL s-a considerat jignit
Magistraţii din cadrul Judecătoriei Iaşi au respins recent acţiunea formulată de Denisa Ionaşcu în contradictoriu cu Cătălin Bulgariu. Prins în conflictul din PSD Iaşi, secretarul CL s-a considerat denigrat de consilierul local Cătălin Bulgariu, care a făcut referiri la „imaginară relaţie de amor cu primarul Gheorghe Nichita“. În urmă cu câteva luni, secretarul Consiliului Local al municipiului Iaşi, Denisa Ionaşcu, a decis să apeleze la instanţele de judecată, pentru a-şi „spăla“ imaginea. Aceasta l-a chemat în faţa magistraţilor Judecătoriei pe consilierul local PSD Cătălin Bulgariu. Ionaşcu le-a cerut judecătorilor să-l oblige pe acesta la plata unor daune morale de 100.000 de lei.
Reclamanta a povestit în instanţă că, în cadrul şedinţei CL de pe 22 iulie 2015, Bulgariu ar fi atacat-o direct, în faţa consilierilor şi a reprezentanţilor mass-media prezenţi la întrunire. „Cătălin Bulgariu a proferat public acuze nefondate la adresa mea, privind comiterea unor aşa-zise fapte imorale, a adus jigniri şi ameninţări la adresa mea. Iată doar câteva dintre expresiile folosite de acesta în public: Amantlâcurile care se desfăşoară în cadrul Primăriei Iaşi… Eu mă simt efectiv murdărit de tot ce se petrece aici… Doamna sau domnişoara, nici nu ştiu cum să-i spun, astfel încât să nu greşesc. Comportamentul dumneaei este de competenţa Consiliului Local… Ar trebui să-şi dea demisia pentru o reparaţie morală. La Tele M, acesta a confirmat că acele acuze şi expresii au fost folosite la adresa mea, cu referire la o imaginară relaţie de amor dintre mine şi primarul Gheorghe Nichita“, a menţionat Ionaşcu.
Dosar şi cu fostul prefect
Într-un alt dosar, ex-prefectul Dragomir Sava Tomaşeschi a pierdut o primă „bătălie“ în instanţă contra aceluiaşi secretar al CL, Denisa Ionaşcu. „Instanţa admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârât (Dragomir Tomaşeschi – n.r.). Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 5.000 de lei, reprezentând daune morale. Obligă pârâtul să pună la dispoziţia reclamantei suma de bani reprezentând costul publicării într-un ziar a hotărârii judecătoreşti pronunţată în prezenta cauză. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 100 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, şi anume taxă judiciară de timbru“, au precizat judecătorii ieşeni.
Ionaşcu le-a cerut judecătorilor să-l oblige şi pe Tomaşeschi la plata unor daune morale de 100.000 de lei. Ea a precizat că s-a simţit lezată de faptul că, pe data de 28 iulie, avocatul şi co-preşedintele PNL Iaşi a organizat o conferinţă de presă în care ar fi făcut diverse afirmaţii referitoare la adresa sa. „Dragomir Tomaşeschi mi-a cerut în acea conferinţă să demisionez, în caz contrar urmând să prezinte aşa-zise fapte de corupţie, afirmând că aş fi sustras dosare din sediul Primăriei şi că aş fi fost prinsă de Liviu Hliboceanu, fostul şef al Poliţiei Locale, dar şi că totul ar fi fost muşamalizat de această instituţie. Este o invenţie, nu există acea faptă, iar afirmaţiile făcute trebuie dovedite altfel decât cu ajutorul unor înregistrări ale unor discuţii private şi transmiterea lor nelegală, cu violarea vieţii private a persoanei“, a subliniat Ionaşcu, care a adăugat că fostul prefect a mai acuzat-o de fapte de corupţie dinainte de 2010, dar că, pe atunci, ea nici nu-l cunoştea pe Liviu Hliboceanu.
Un fost prefect vrea 500.000 de lei despăgubiri
Radu Vasile Prisăcaru, protagonistul principal al celebrului dosar „Mită la prefect“, a decis să acţioneze recent în judecată statul român. Fostul prefect de Iaşi le cere magistraţilor bucureşteni să oblige statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, la plata unor indemnizaţii minime pentru perioada în care a fost suspendat din funcţie. Acesta susţine că, prin lege, avea dreptul la o astfel de indemnizaţie, în ciuda faptului că era suspendat din funcţia de prefect. Reclamantul a precizat că doreşte să primească lefurile minime pentru perioada 6 septembrie 2006 – 19 iunie 2014, adică pentru aproximativ opt ani. „Am exercitat funcţia de prefect al judeţului Iaşi începând cu data de 1 ianuarie 2006. Pe 31 august, DNA a început urmărirea penală pe numele meu, pentru luare de mită. Pe 2 septembrie 2006, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea mea preventivă. Drept urmare, pe 6 septembrie 2006, am fost suspendat din funcţie. Pe 18 iunie 2014, prin hotărârea definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat încetarea de drept a raporturilor mele de muncă“, povesteşte Radu Prisăcaru.
Acesta a adăugat că, în perioada de suspendare din funcţia publică deţinută, conform legislaţiei, ar fi avut dreptul la o indemnizaţie lunară minimă: „În tot acest timp, eu am fost lipsit de plata unei indemnizaţii minime prin care să mi se asigure mijloacele de existenţă atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. În condiţiile în care funcţia publică este incompatibilă cu orice altă funcţie privată, am fost pus în imposibilitatea de a presta o altă activitate profesională“.
Fostul şef al judeţului Iaşi a adăugat că, în toată perioada în care a fost suspendat, nu a apucat să lucreze decât un an, ca lector. „Pe tot parcursul procesului penal, care a durat opt ani, nu am lucrat efectiv decât în anul universitar 2009 – 2010, ca lector. Ulterior, nu am mai fost acceptat ca angajat al acelei unităţi de învăţământ, ca urmare a acuzaţiilor pentru care eram judecat“, s-a plâns fostul prefect.
Acesta a mai subliniat faptul că nu i-a fost asigurat un trai decent: „Nu am dispus de sumele necesare acoperirii cheltuielilor lunare, nefiindu-mi astfel asigurate condiţiile minime necesare unui trai decent, condiţii prevăzute de reglementările comunitare în materie“.
Radu Prisăcaru a adăugat în cererea trimisă instanţei că, potrivit reglementărilor legislative în vigoare, ar fi trebuit să beneficieze de un venit minim lunar de 5.400 de lei. Aceasta înseamnă că, în perioada de suspendare, ar fi trebuit să primească, în total, aproximativ 503.000 de lei.
Amintim că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a menţinut pedeapsa lui Radu Prisăcaru în dosarul intitulat generic „Mită la prefect“. El fusese condamnat iniţial la patru ani de detenţie, pentru luare de mită. Întregul scandal a pornit în urmă cu mai bine de opt ani, când Radu Prisăcaru a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie. Oamenii legii au susţinut că Prisăcaru ar fi cerut trei hectare de teren de la profesoara de la Medicină, Norina Forna, şi de la soţul acesteia, pentru a semna o decizie a Comisei de Fond Funciar privind retrocedarea unei suprafeţe de aproximativ 16 hectare în comuna Miroslava.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau