Hărţi fonice cu date depăşite

 Au fost elaborate documentele care să arate care sunt cele mai liniştite zone ale municipiului Bacău, din punct de vedere fonic * acestea arată că, doar în parcuri, băcăuanii se mai pot bucura de puţină linişte * mai mult, datele folosite în elaborarea cercetării au ca an de referinţă 2011 şi, teoretic, în 2017 ar trebui refăcute

 Pentru prima data în istoria sa, municipiul Bacău are elaborate hărţi strategice de zgomot şi planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului. Hărţile au fost realizate de către Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS SA. Scopul acestor hărţi este acela de a obţine datele de intrare care să descrie toate tipurile de zgomot conform directivei europene 49 din 2002 şi Hotărârii de Guvern 321 din 2005. În bunul mers al tradiţiei româneşti, directiva europeană a fost pusă în aplicare târziu, astfel că hărţile strategice ale Bacăului (şi ale altor centre urbane) au ca an de referinţă 2011. Cum valabilitatea lor este de cinci ani, în 2017 ar trebui să avem alte hărţi fonice, cu alte coordonate, ceea ce e destul de greu de crezut.

Chiar şi pentru anul 2011 cartarea strategică de zgomot prezintă lucruri interesante. Această cercetare a cuprins mai multe straturi tematice: - stratul tematic cu toate tipurile de clădiri; - reţeaua stradală a oraşului; - reţeaua de căi ferate; - stratul tematic cu zonele verzi; - stratul tematic cu limita administrativă a oraşului.

Noroc de parcuri
Interpretarea hărţilor de zgomot pentru municipiul Bacău conduce la o singură concluzie certă: numai în zonele închise circulaţiei putem vorbi de o situaţie a zgomotului favorabilă. În acest sens, zonele cele mai liniştite din municipiul Bacău, sunt cele şase parcuri: Parcul Cancicov, Parcul Spicului, Parcul Prefecturii, Parcul Trandafirilor, Parcul Catedrala Ortodoxă şi Parcul Gherăieşti. Trebuie să specificăm că zona liniştită a unui oraş este acel spaţiu unde pentru toate sursele de zgomot se îndeplinesc condiţiile ca nivelul de zgomot să fie mai mic de 55 decibeli. De exemplu, pe baza reglementărilor pentru aglomerările urbane cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori suprafaţa minimă a zonei liniştite trebuie să fie de 4,5 ha.

După cum se înţelege, sursa principală de zgomot într-o zonă urbană este traficul rutier, urmat de zonele industriale, traficul feroviar şi traficul aerian. Cum multe zone industriale au dispărut din peisajul citadin, singura sursă reală de zgomot este traficul rutier, care produce deranj fonic tuturor clădirilor aflate lângă străzi şi bulevarde. În afara blocurilor supuse unui stres fonic accentuat care poate depăşi 75 de decibeli, foarte multe şcoli, grădiniţe sau spitale sunt expuse la zgomotul produs de traficul rutier. În municipiul Bacău peste 55 de şcoli sau grădiniţe suportă peste 60 de decibeli, iar uneori se ajunge la 75 de decibeli. Toate spitalele din Bacău, sunt expuse, de asemenea, la zgomot, dar în principal Spitalul Judeţean de Urgenţă.
Ziua, cea mai expusă zonă din punct de vedere fonic este centrul oraşului în care nivelul de zgomot depăşeşte cu uşurinţă 10-15 decibeli. În proporţii diferite multe alte zone băcăuane sunt suferinde din acest punct de vedere.

Cauzele şi cum pot fi depăşite ele
Sarcina de zgomot ridicată a arterelor de circulaţie se datorează în primul rând traficului ridicat al autovehiculelor şi în multe cazuri configuraţiei stradale (străzi înguste) şi, în general, infrastructurii, care lasă mult de dorit (puţine pasaje, străzi în permanentă reparaţie etc). „În Bacău sunt afectate puternic zona de centru şi zonele de centură ale oraşului în care traficul de tonaj mare este intens. Dar măcar este de salutat faptul că avem aceste hărţi fonice pentru oraşul nostru după care primăria îşi poate coordona planurile de reducere a zgomotului”, spune Paul Toderică, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bacău.
Ce măsuri se pot lua pentru reducerea zgomotului? „Practic, în etapa următoare, Primăria Bacău trebuie să întocmească un plan de acţiune cu, probabil, următoarele măsuri: redirijarea şi diminuarea traficului, dezvoltarea unei centuri a oraşului de mult promisă dar permanent amânată şi, de ce nu, interzicerea traficului rutier pe anumite intervale orare în centrul oraşului”, declară şeful APM Bacău.
Mulţi cetăţeni din Bacău propun şi alte măsuri de reducere a poluării fonice: „De ce nu se poate opri şi la noi traficul în weekend, în centrul oraşului cum sunt şi în alte localităţi?”, spune un tânăr, iar un pensionar subliniază că „deşi eu stau la etajul şapte şi sunt oarecum ferit de zgomotele produse de imensitatea de maşini, cred că o soluţie ar fi mărirea străzilor, terminarea lor de reparat, o mai bună coordonare a circulaţiei, poate construcţia unui mare pasaj în centrul oraşului”. Gabriel POP