Iaşul are un nou plan pentru calitatea aerului

Comparativ cu documentele anterioare, este cel mai complet plan referitor la reducerea poluării în Iaşi, luând în calcul măsuri valabile pentru perioada 2018-2023 * rămâne, însă, de văzut dacă implementarea măsurilor enunţate în document va elimina riscul declanşării procedurilor de infrigement

Despre depăşirile valorilor admise de pulberi în suspensie în Iaşi s-a vorbit de ani buni, însă a fost nevoie de ameninţări venite de la Bruxelles (declanşarea procedurilor de infrigement pentru poluarea din Bucureşti, Braşov şi Iaşi) pentru ca autorităţile locale să-şi concentreze eforturile în vederea stopării acestui fenoment. Realitatea este că din 2012 încoace, staţiile care monitorizează calitatea aerului au înregistrat multiple depăşiri ale valorilor maxime admise, ceea ce înseamnă practic că, de cinci ani, municipalitatea nu a făcut nimic sau a făcut prea puţin pentru ca acest lucru să fie remediat, lucru confirmat de rapoartele oficiale ale Comisiei Europene: „cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007”, fără a se întreprinde nimic pentru protejarea sănătăţii acestora (raport făcut public în 2012). 
Paradoxal, în ciuda avertismentelor, planurile anuale vizând îmbunătăţirea calităţii aerului au fost făcute în bătaie de joc. Măsuri de genul „organizarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind rolul esenţial al cetăţenilor în gestionarea fenomenului de poluare la nivel urban” sau „alocarea unui număr verde sau implimentarea unei aplicaţie pentru telefoanele mobile la care se pot face sesizări referitoare la nerespectarea regulilor de bune practici” pot fi considerate nu doar inutile, ci şi o sfidare la adresa ieşenilor. Restricţionarea traficului greu prin centrul oraşului este o altă măsură care a mai fost propusă dar care nu s-a aplicat niciodată. În ciuda mutării Vămii în CUG, TIR-urile au continuat să tranziteze fără probleme centrul oraşului şi mai toate cartierele. Mai mult, în acelaşi planuri s-a vorbeşte în fiecare an de „O zi în oraş fără maşini”, în condiţiile în care în ultimii ani s-a putut circula fără restricţii pe 22 septembrie.
Un nou plan anti-poluare
De-abia în ultimii doi ani (2016-2017) şefii oraşului au anunţat măsuri concrete pentru diminuarea gradului de poluare cu praf, în condiţiile în care ani la rândul planurile municipalităţii vizând acelaşi demers făceau referire la măsuri de ordin general şi mai puţin punctuale. Apariţia „Regulamentului Şantieriştilor”, a programului săptămânal de spălare a arterelor intens circulate din oraş, restricţionarea traficului greu şi obligativitatea ca TIR-urile să aibă prelate, înnoirea parcului auto al CTP Iaşi sunt măsuri logice, ale căror efecte, fără îndoială, se vor vedea în timp. Mai nou, Primăria Municipiului Iaşi are un nou plan de calitate a aerului după ce, zilele trecute, pe site-ul instituţiei, a fost publicat un document realizat de o comisie din care fac parte specialişti din zona protecţiei mediului. Aici sunt enumerate motivele care au general poluarea din oraş: traficul auto (în special traficul greu), încălzirea rezidenţială (centralele termice), şantierele în construcţie, creşterea populaţiei cu domiciliul în municipiul Iaşi cu peste 14%, scăderea calitativă a spaţiilor verzi (din cauza parcării maşinilor), creşterea temperaturii medii anuale înregistrate în ultimii ani, starea precară a tramei stradale pe anumite sectoare ale Municipiului Iaşi (în special în zonele periurbane), deficitul pluviometric semnificativ care s-a manifestat mai ales în 2015, relieful oraşului (în special prin valea Bahluiului) sunt principalii factori de poluare din oraş.
Tot aici se vorbeşte în premieră de tipuri de vreme ce generează parţial, dar mai ales întreţin condiţiile de poluare atmosferică cu PM10 pe parcursul anului: perioadele foarte calde de pe parcursul semestrului cald, lipsite
de precipitaţii, respectiv  perioadele dominate de inversiuni termice, favorabile în special acumulării de particule din surse indigene în interiorul oraşului. „Iaşul este în suferinţă din cauza aportului exetern. Particolele de praf sunt aduse din Ucraina. Spun aceasta întrucât noi am înnoit parcul de autobuze, am oprit circulaţia trei zile şi am restricţionat traficul greu, dar cu toate acestea au continuat să să apară depăşiri la PM 10”, spuneau, lunile trecute, specialiştii Primăriei.
Tot în premieră, în plan se vorbeşte de bolile generate de poluarea cu pulberi în suspensie: inflamaţii şi intoxicări, care afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. De asemenea, tot aici se aratăcă expunerea pe termen lung poate cauza cancer şi moartea prematură
Ce se va face
În ceea ce priveşte măsurile pentru eradicarea poluării în oraş, documentul propune restricţionarea traficului greu, modernizarea parcului auto al Primăriei şi al instituţiilor din subordine, stimularea achiziţionării maşinilor ecologice, hibrid sau electrice (alături de dezvoltarea infrastructurii necesare) şi construirea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă, alocarea unei benzi de circulaţie pentru transportul în comun şi promovarea utilizării acestui tip de transport, realizarea de parcări subterane şi extinderea spaţiului verde. La capitolul eficienţă energetică, specialiştii propun reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi a spitalelor, reabilitarea sistemului de termoficare şi extinderea reţelei în vederea atragerii de noi consumatori, precum şi alternative privind încălzirea locuinţelor (combustibil solid în centrale şi nu în sobe, utilizarea energiei electrice - panouri radiante). În privinţa salubrizării, planul prevede întreţinerea arterelor intens circulate şi interzicerea arderii deşeurilor vegetale şi a celor menajere în curţile proprii. Tudor DAMASCHIN