Iaşul, invadat de zgârie-nori!

Clădirile înalte ale oraşului pot fi numărate pe degetele unei singure mâini * turnul Palas, hotelurile „Unirea” şi „Europa” şi fosta clădire „Petre Andrei” sunt cele mai înalte clădiri ale oraşului pentru simplul fapt că vizibilitatea Palatului Culturii nu trebuie obturată * însă, în mod sigur, lucrurile se vor schimba, odată cu intenţia lui Iulian Dascălu de a doborî recordul de înălţime cu turnul de 120 de metri din Tudor Vladimirescu * alte proiecte ce presupun clădiri înalte sunt cele de pe Elena Doamna, Tătăraşi şi din Canta

Etichetat de actualul edil ca fiind Dubaiul Estului, într-un context foarte larg, cu conotaţii economice („Regiunea de Nord-Est a României este una dintre cele mai sărace din Europa de Est, iar Iaşul este o oază, un fel de Dubai în mijlocul deşertului”, după cum aprecia primarul Mihai Chirica), Iaşul nu excelat niciodată la capitolul clădiri înalte. Construirea, în 1960, a Hotelului „Unirea” a reprezentat, pentru localnici, o a opta minune a lumii, nefiind ieşean care să nu se laude cu faptul că a urcat la etajul al 13-lea pentru a vedea panorama oraşului de la o înălţime de 58 de metri. Clădirea din centrul oraşului a deţinut, ani la rând, titlul de cea mai înaltă clădire din oraş, în ciuda faptului, că în perioada 1990-2000 a apărut cel de-al doilea zgârie-nori al oraşului: Hotel Europa. Avea, însă, cu trei metri mai puţin decât Unirea, însă aspectul şi funcţiunile clădirii - alucobond şi sticlă, centru de afaceri, cazino etc – o făceau cea mai atractivă a unui oraş rămas, totuşi, ancorat în trecut.

În 2005, ierarhia a fost dată peste cap. Peste drum de Hotel Europa a fost ridicată Universitatea „Petre Andrei“. La cei 65 de metri, deasupra tuturor blocurilor din oraş, proprietarii imobilului au trebuit să amplaseze lumini de avertizare pentru cei care zburau la altitudine joasă. Avea tot 13 etaje, la fel ca şi „Unirea”, dar cu şapte metri mai mult. „Panorama Iaşului se vede splendid de la ultimul etaj al Universităţii. De sus se văd toate cele şapte coline, zona industrială, mănăstirea Cetăţuia, Universitatea Cuza, cartierul Tătăraşi”, spunea, atunci, Doru Tompea, rectorul Universităţii „Petre Andrei“, care, ulterior, avea să fie preluată de UMF Iaşi.

Doar patru turnuri în centrul oraşului

Paradoxal, odată cu boom-ul imobiliar de după anul 2000, Iaşul nu s-a îmbogăţit cu alte clădiri înalte. Pe de o parte poate fi vorba de o reţinere a dezvoltatorilor imobiliari, atât timp cât ridicarea unui zgârie-nori ar fi însemnat costuri astromice (Hotel Europa, de exemplu, a costat 18,3 milioane de dolari), însă, pe de altă parte, nici PUG-ul oraşului de la acea vreme nu oferea perspective pentru dezvoltarea pe verticală. „Arhitecţii oraşului au respins ideea unui centru aglomerat, cu clădiri înalte. Mă refer la Centrul Civic, la capătul Bulevardului Anastasie Panu, intersecţie cu strada Elena Doamna, singura care se preta pentru clădiri înalte. De altfel, în PUG, era etichetată drept „subzonă a clădirilor înalte, construite în regim continuu/înşiruit, retrase faţă de aliniament”, însă în urma unui concurs de soluţii organizat parcă prin 1994, fuseseră avizate maxim patru turnuri”, susţine un fost angajat al Serviciului Urbanism din Primăria Iaşi. Evident, factorul determinant în toată această dispută l-a constituit Palatul Culturii, a cărui vizibilitate nu trebuia obturată în vreun fel. La acestea se adaugă şi unele decizii ale edililor, Simirad, de exemplu, neacceptând să se ridice vreo clădire în zona parcului din Elena Doamna, cu toate că, legal vorbind, acolo existau proprietari.  Nu în ultimul rând, s-a adus în discuţie faptul că există turnuri în marile oraşe, însă acestea nu sunt poziţionate în centrul oraşului, inducându-se ideea că eventualele clădiri înalte trebuie ridicate la periferia oraşului.

Iulian Dascălu, omul recordurilor. De înălţime

Odată cu trecerea anilor, celor două turnuri din zonă li s-a adăugat cel de-al treilea, însă pe capătul dinspre Sf. Lazăr. Este vorba, fireşte, de United Business Center 3, parte componentă a ansamblul Palas, care, cu cei 73 de metri, a devansat clădirea fostă UPA. Se întâmpla în mai 2012. Mai nou, tot Iulian Dascălu vrea să doboare recordul în materie. Dacă proiectul turnului de peste 100 de metri  pe locul unde a funcţionat până nu demult benzinăria Petrom, teren cumpărat de Iulius Group, a fost limitat la cel mult înalţimea clădirilor din zonă, Dascălu va realiza, totuşi, cea mai înaltă clădire din oraş, dar în Tudor Vladimirescu. Astfel, proiectul firmei Iulius Group SRL vizeză extinderea Iulius Mall cu un turn de 26 etaje şi 120 metri în înălţime, turnul urmând a fi ridicat pe o suprafaţă de 32.131 de metri pătraţi.

Bloc de 75 de metri în Green Park

Până atunci însă, există un alt dezvoltator care poate intra în top 3 clădiri înalte din oraş. Este vorba de Cristian Zămosteanu, care, de ceva timp, a început construcţia unei clădiri cu 28 de nivele, dintre care şase sunt în pământ, pe strada Elena Doamne, în faţa fostului Hotel Europa

Un alt proiect privind construirea unei clădiri înalte a fost prezentat deja anul trecut. Este vorba de un turn de 75 metri (22 etaje) în Tătăraşi, în complexul Iaşi Green Park. Imobilul va fi şi cel mai înalt bloc exclusiv de locuinţe.  Turnul de 75 metri va fi construit în extinderea actualului ansamblu, spre strada Aurel Vlaicu. Regimul de înălţime este subsol, parter, mezanin şi 22 etaje.

În fine, un alt turn va răsări în capătul Păcurari-ului, în dreptul rampei de ieşire a pasajului Canta. Ansamblul va cuprinde un bloc cu 14 etaje şi alte cinci tronsoane cu un regim de înălţime de până la 6 etaje, însă turnul central

al celor de la Internaţional Connection SRL va avea o înălţime de 62 metri. Dan CONSTANTINESCU