Ieşenii INVIZIBILI EXCLUSIV

Persoanele care, dintr-un motiv sau altul, la venirea pe lume, nu obţin un certificat de naştere, au fost nevoite să li se adreseze judecătorilor * an de an, zeci de ieşeni ajung cu cereri de înregistrare tardivă a naşterii la Judecătorie * fără un certificat de naştere, ieşenii aflaţi în această situaţie nu pot munci, nu se pot căsători, nu pot călători peste graniţe şi nici nu pot deţine o casă, de exemplu, din punct de vedere legal

Începând de la mijlocul anilor '90, sute de ieşeni s-au adresat instanţelor de judecată pentru a solicita înregistrarea tardivă a naşterii. Totul porneşte de la faptul că, odată cu venirea pe lume, din diverse motive, aceştia nu obţin un certificat de naştere care să le confere mai apoi dreptul de a-şi face o carte de identitate.Specialiştii susţin că astfel de situaţii sunt mai des întâlnite la familiile din mediul rural, la cele sărace ori la familiile de etnie rromă. Astfel, după naştere, părinţii nu merg în termenul legal la starea civilă pentru a solicita eliberarea unui act de identitate necesar nou-născutului.

„Nu mă pot angaja nicăieri!“

La un moment dat, ieşenii care nu au certificate de naştere ajung într-un impas, deoarece, din punct de vedere oficial, ei... nu există. Aşadar, o persoană ce se află într-o situaţie de acest gen nu poate solicita eliberarea unei cărţi de identitate sau a unui paşaport, astfel că nu pot călători peste graniţe, nu pot obţine un permis de conducere, nu pot fi angajaţi cu forme legale şi nu pot deţine bunuri imobiliare sau mobiliare, nu pot fi asiguraţi etc.

Acestea sunt principalele motive pentru care ei recurg la cereri adresate judecătorilor. Un astfel de caz a fost şi cel al lui F.T., care, în urmă cu câţiva ani, a solicitat Judecătoriei Iaşi înregistrarea tardivă a naşterii. Tânărul de etnie rromă s-a născut în anul 1983, conform certificatului medical constatator emis de Maternitatea „Elena Doamna“. Medicii au emis acel certificat la o lună după naştere. Ulterior, la împlinirea a 20 de ani, tânărul a decis să apeleze la magistraţi, din dorinţa de a intra în legalitate. „Nu mă pot angaja, nu mă pot căsători, nu pot face nimic important din cauză că nu am vreun act de identitate. Vreau să mă angajez şi eu undeva”, a precizat tânărul în faţa instanţei.

Numai în acest an, până acum, la Judecătoria Iaşi au fost depuse 34 astfel de solicitări. De asemenea, anul trecut, 62 de persoane s-au adresat instanţei cu acelaşi tip de cerere, în vreme ce, în 2014, au ajuns pe mesele judecătorilor doar 24 de solicitări de acest gen.

Ce spune Poliţia

Reprezentanţii Poliţiei ieşene au precizat recent că, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 33/2016, au fost stabilite mecanisme mai simple şi mai clare pentru întocmirea actului de naştere pentru copiii ale căror mame nu deţin un act de identitate sau nu au deţinut niciodată un certificat de naştere şi nu îşi pot dovedi identitatea. „Ca regulă generală, demersurile pentru înregistrarea naşterii copilului trebuie finalizate în termen de 30 de zile de la naştere (comparativ cu 15 zile, cât era până acum), iar, în caz de depăşire a acestui termen, procedura se va realiza pe cale administrativă, eliminându-se procedura de înregistrare tardivă a naşterii pe cale judecătorească, ce presupunea o succesiune de activităţi de durată. Astfel, înregistrarea naşterii se va face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor. În vederea înregistrării naşterii se vor efectua, după caz, o serie de activităţi de către autorităţile statului (verificări în registrele de stare civilă, în evidenţele cazierului judiciar şi în evidenţele operative, luarea unor declaraţii etc.)“, a menţionat Anca Vîjiac, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi.

Oamenii legii au adăugat că un alt element de noutate constă în faptul că expertiza medico-legală, care era obligatorie până acum în situaţia înregistrării tardive a naşterii, este solicitată numai dacă nu există un certificat medical constatator al naşterii. Actul normativ publicat recent în Monitorul Oficial reglementează atât situaţia nou-născuţilor, cât şi a copiilor mai mari şi a adulţilor a căror naştere nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă.

În ceea ce priveşte copiii instituţionalizaţi, se vor elibera acte de identitate în care se înscrie domiciliul sau reşedinţa la adresa instituţiei sau a centrului în care aceştia sunt instituţionalizaţi. De asemenea, persoanele care sunt internate într-o unitate sanitară pot solicita eliberarea unui nou act de identitate serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia se află instituţia respectivă. Ordonanţa de Urgenţă a fost aprobată în şedinţa de Guvern din 28 iunie şi face parte din seria de măsuri propuse de Executiv şi implementate de Ministerul Afacerilor Interne pentru debirocratizarea şi simplificarea procedurilor administrative.

Cum se proceda până acum

Legislaţia în materie mai arată că acţiunile privind înregistrarea tardivă a naşterii depuse până acum la Judecătorii sunt „acţiuni de stare civilă prin care se asigură înregistrarea naşterii unei persoane în evidenţele de stare civilă când declararea naşterii la organul competent să facă înregistrarea a intervenit după un an de la data naşterii. Calitate procesuală activă are orice persoană interesată, respectiv părinţii copilului, rudele acestuia sau instituţia de ocrotire în a cărei îngrijire se află copilul. Calitate procesuală pasivă are serviciul public comunitar local de evidenţa persoanelor în a cărui rază teritorială s-a produs naşterea copilului, ca autoritate competentă să întocmească actul de naştere”.

Astfel, acţiunea se introducea la Judecătoria în a cărei rază are domiciliul persoana interesată sau unde are sediul instituţia de ocrotire a copilului (instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului).

Un nou „nume” pe certificatele de naştere: „Natural”

Potrivit unei statistici oferite de Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor (DLEP) Iaşi, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016 au fost înregistrate 5.977 de naşteri pe raza municipiului Iaşi. Dintre acestea au fost înregistrate 15 adopţii, 32 de naşteri tardive înregistrate în instanţă şi 939 de nou născuţi recunoscuţi de părinţii care nu erau căsătoriţi la data naşterii lor. În ce priveşte procedura de înregistrare a naşterilor tardive, aceasta a suportat unele modificări substanţiale în cursul acestui an. Potrivit unei îndrumări care întăreşte OUG 33, dat fiind cererile masive privind înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani, actul de naştere se face la Serviciul Public de Evidenţă a Persoanelor de pe lângă primăria competentă, pe raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi, fiind nevoie de o cerere din partea acestora, certificatul medical constatator al naşterii, actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă, certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea. „În ce priveşte denumirea de Natural, care se regăseşte pe actele de identitate, aceasta apare în dreptul rubricii părintelui care nu recunoaşte copilul. Practic e copil din afara căsătoriei. Aşa e precizat în lege, în metodologie - în timp ce pe certificatul de naştere trebuie bifată lipsa unui părinte printr-o liniuţă, în cartea de identitate se specifică Natural, în locul în care ar trebui menţionat numele celui care nu-şi recunoaşte copilul”, a precizat Marius Bodoga, directorul executiv al DLEP Iaşi. Ciprian NEDELCU, Nelu PĂUNESCU