Investiţii „fără cap şi coadă” la polul sărăciei EXCLUSIV
Dimensiune font:
Școli şi grădiniţe în sate fără copii, unele începute şi nefinalizate, terenuri de sport în paragină, centre sociale sau medico-sociale închise pentru că primăriile nu au bani, toalete costisitoare la unităţi şcolare închise, parcuri la marginea satelor sau oraşelor care stau părăsite * acestea sunt câteva din proiectele din judeţul Vaslui, cel mai sărac al regiunii, unde banii lipsesc doar acolo unde este cea mai mare nevoie de ei
Se ştie că în judeţul Vaslui lipsesc cel mai mult banii. Nu s-ar spune atunci când vezi investiţiile costisitoare care nu sunt valorificate în niciun fel astăzi. Unele au fost închise, altele au rămas nefinalizate.
Spre exemplu, în 26 de comune din judeţ edilii aşteaptă fonduri pentru finalizarea sălilor de sport sau a terenurilor sportive. În alte zeci de sate şcolile construite cu bani europeni sau guvernamentali stau închise, iar elevii fac naveta la centrele de comună. Un exemplu este comuna Oşeşti, unde, în urmă cu câţiva ani, s-au închis trei şcoli. Toate fuseseră „dotate” prin diverse proiecte cu toalete „de lux” construite pe miliarde de lei vechi. Un altul este Fâstâci, unde s-au investit 2,4 milioane de lei într-o şcoală la refacerea căreia s-a lucrat mai bine de zece ani. Copiii au învăţat la ocolul silvic şi dispensarul satului, în condiţii extreme de proaste.
Azilele noi stau închise
Vasluiul este şi judeţul în care s-au construit centre sociale pe sume imense, iar astăzi stau nefolosite. În acest timp, sute de bătrâni aşteaptă luni de zile pe liste ca să se elibereze un loc într-unul din puţinele centre existente. La Soleşti şi Vutcani stau lacătele pe uşi, pentru că autorităţile n-au bani să angajeze personal.
„Un astfel de centru ar fi necesitat un număr de peste 10 angajaţi, iar asigurarea salariilor este un efort financiar prea mare pentru noi, pentru că sunt momente în care abia ne descurcăm cu plata salariilor angajaţilor din Primărie”, a declarat primarul comunei Soleşti, Mona Bujor.
Pentru că proiectele finanţate cu bani europeni sunt foarte stricte şi obligă autorităţile locale să păstreze un anumit număr de ani destinaţia centrelor respective, nu s-a putut face nimic pentru ca aceste clădiri să fie folosite în alte scopuri.
Parcul de la marginea oraşului şi primăria cu jacuzzi
O altă investiţie de lux şi inutilă este Parcul Recea din municipiul Huşi. A fost construit de municipalitate cu suma de 600.000 de euro şi este situate la ieşirea din oraş, are camere de supraveghere şi tobogane de 14.000 de euro bucata, dar la fiecare ploaie se transformă într-un adevărat lac de agrement. Locuitorii sunt nemulţumiţi şi de faptul că, chiar dacă vremea e frumoasă, parcul de lux nu poate fi vizitat pentru că e la câţiva kilometri distanţă de oraş. Însă investiţia cea mai inedită din judeţ este primăria cu jacuzzi de la Ivăneşti.
În 2007, când s-a inaugurat cu fast noul sediu, primarul de atunci, Petrică Lazăr, anunţa că a amenajat o baie specială pentru angajaţi, invocând faptul că în administraţie lucrează multe femei şi au nevoie de condiţii speciale de menţinere a igienei. Fiecare angajat avea propriul birou, placat cu gresie sau parchet laminat şi dotat cu mobilier ultramodern, iar în sediul primăriei au fost amenajate, pe lângă baia cu jacuzzi, şi o bucătărie, o sală de mese şi o sală de oaspeţi. Valoarea totală a investiţiei a fost de 1,8 milioane de lei, bani care reprezentau la vremea respectivă bugetul comunei pe trei ani. La doar câţiva ani de la inaugurare, angajaţii au putut constata că le plouă în birouri, acoperişul prezentând mari defecţiuni. Costurile pentru reparaţii se ridicau la 200.000 de lei, însă nu au mai putut fi imputate cuiva, fostul primar decedând între timp. Ovidiu IANCU
Cea mai trăsnită investiţie este baia cu jacuzzi de la Primăria Ivăneşti.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau