Istorii magice în jurul lui Dragobete
Dimensiune font:
În calendarul popular astăzi este Dragobetele sau Ziua Iubirii * se spune că în această zi păsările îşi caută perechea şi, dacă o găsesc, îşi fac cuib
Legenda spune că Dragobete a fost feciorul Dochiei, o femeie foarte frumoasă. Ea locuia într-o colibă la poalele muntelui şi avea o turmă de mioare pe care o ducea zilnic la păscut. Într-o zi, tulburată de frumuseţea naturii, a adormit pe malul lacului unde îşi adăpa mioarele. Se pune că la miezul nopţii un nor a îmbrăţişat trupul fecioarei. Când s-a trezit, Dochia se simţea diferit şi parcă totul în jur se schimbase. După nouă luni de la somnul vrăjit l-a născut pe Dragobete, în ziua de 24 februarie, iar naşe i-au fost copilului Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fiecare i-a aduse daruri - Primăvara i-a dat iubirea şi tinereţea fără bătrâneţe, Vara i-a oferit împlinirea dragostei, Toamna i-a cioplit un fluier cu care să-i înveselească pe oameni, iar Iarna i-a ţesut un strai alb, încins cu brâu roşu cusut cu perle. Dragobete ştia a vorbi cu păsările, înţelegea semnele magice ale pădurii şi cunoştea ierburile de leac.
Nunta păsărilor
Denumită şi Cap de primăvară sau Logodnicul Păsărilor, sărbătoarea populară era asociată cu anotimpul renaşterii şi al speranţei. În vechime, de ziua lui, fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi mergeau în poieni şi prin păduri după ghiocei şi viorele pe care le puneau la icoane şi le păstrau până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută din credinţa că vor avea părul şi tenul plăcute celor dragi lor. Se crede că de ziua lui Dragobete, păsările se strâng în stoluri, vorbesc în limba lor, îşi caută perechea şi apoi îşi fac cuib. Se spune că înaripatele ce nu-şi găsesc perechea în această zi rămân fără cuib şi fără pui până la următoarea sărbătoare. Ca să le protejeze, gospodinele le dădeau mâncare bună, boabe de mei, orz, grâu ori secară orătăniilor din curte sau păsărilor cerului. Ca să nu se tulbure împerecherile, cel puţin de Dragobete, nu se tăiau păsări domestice şi nu se vânau păsări sălbatice.
Legenda mai spune că în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat şi-i învăţa tainele. Povestea i-a urmat chiar şi după ce a ajuns lângă îngeri, trupul său fiind preschimbat de Maica Domnului în năvalnic, o plantă de leac despre care se spune că aduce şi păzeşte iubirea. Năvalnicul se găseşte verde chiar şi iarna, sub zăpadă.
Maura ANGHEL
Dragobete ştia a vorbi cu păsările, înţelegea semnele magice ale pădurii, cunoştea ierburile de leac.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau