Lacrimi, rugăciuni şi busuioc la racla Sfintei Parascheva

 

 

În fiecare an, sute de mii de oameni se închină la racla cu moaştele Sfintei Parascheva. Oamenii vin cu dorinţa de a fi mai sănătoşi, de a avea linişte în casă, de a avea o viaţă mai bună. „Am venit să mă rog pentru sănătate. Am diabet, probleme cu inima, iar Sfânta mă ajută. M-am rugat şi pentru schitul nostru, pe care l-am ridicat acum. Poate ne ajută Dumnezeu şi la începutul anului viitor îl vom sfinţi”, ne-a spus călugărul Dosoftei, de la Schitul Zimbru, comuna Gârcina, judeţul Neamţ. Ioana venise de la Paşcani cu cele două fetiţe ale ei. „Noi suntem pe stil vechi, dar am venit la Iaşi ca să ne închinăm şi la moaştele Sfintei Ecaterina. Aşa o cheamă pe una dintre fetiţele mele”, ne-a spus femeia, apoi s-a aşezat la rând. În scurt timp, un voluntar, care împingea un cărucior plin cu pachete, i-a oferit un pahar cu ceai. „Venim ca voluntari la Iaşi de peste zece ani. Am mers în pelerinaje în multe locuri, chiar şi în Ucraina, dar cel de la Sfânta Parascheva este cel mai suflet. Enoriaşii noştri se mobilizează în fiecare an, cumpără alimente şi venim să le fim aproape pelerinilor”, am aflat de la părintele Eugen Ciuche, de la Parohia Lazaret din Bacău. Voluntarii pregătiseră sarmale şi ceai cald, pe care le ofereau celor care aşteptau să se închine la raclă. Erau organizaţi impecabil – aveau un cort mare, cu vase speciale pentru alimente, termosuri, pahare şi tot ceea ce era nevoie pentru a-i omeni pe cei ce voiau să se roage la Ocrotitoarea Moldovei.

În timp ce oamenii ieşeau de la închinare, voluntarii de la Facultatea de Teologie împărţeau icoane, flori şi busuioc sfinţit. „Ne bucură mult ceea ce facem. Oamenii au atâta nevoie de linişte, se vede bucuria pe chipurile lor când ies de la închinare”, ne-a spus o studentă, apoi s-a îndreptat către un grup de tineri de la Colegiul „Ioan Holban”. „Venim de mulţi ani, tinerilor noştri le place”, a spus coordonatorului grupului din care făceau parte adolescenţi cu autism, cu sindron Down şi cu dizabilităţi. Ziua frumoasă a sporit numărul pelerinilor, până în această dimineaţă peste 50.000 trecând pe la raclă. Exceptând câteva cazuri de comerţ ilicit şi câţiva scandalagii, nu au fost probleme deosebite. Aproape 100 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, dintre care 6 au ajuns la spital. Aseară a avut loc şi Pelerinajul „Calea Sfinţilor”, o procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina. Raclele vor fi purtate pe străzile I.C. Brătianu, Cuza Vodă, Armeană, Biserica Sfântul Sava Cel Sfânt, Costache Negri, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierahi şi Catedrala Mitropolitană.

Povestea Sfintei Parascheva

Se spune că pe când avea 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Vinde-ţi averea ta, dă-o la săraci şi urmează Mie“ (Matei 19, 21). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Nu întâmplător, toată viaţa sa, aşa cum consemnează scrierile, şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor, scrie doxologia.ro.

După ce a împlinit 20 de ani, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate, a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului. A ajuns la Ierusalim şi după s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, unde au trăit Sfântul Ioan Botezătorul şi Maria Egipteanca. La 25 de ani a părăsit mănăstirea cu gândul de a se întoarce acasă. Îîntr-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta“, iar ea a plecat la Constantinopol, de unde a revenit la în localitatea natală, unde a înfiinţat o obşte care se ocupa cu îngrijirea bolnavilor şi a săracilor. A murit la 27 de ani, iar trupul a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr şi au fost aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Moaştele au fost mutate în biserica Sfinţilor Apostoli din Kallicrateia, unde au stat timp de 200 de ani, după care au ajuns la Târnovo (Bulgaria), apoi Belgrad, de unde s-au întors la Constantinopol.

Ocrotitoarea Moldovei

În 1641, racla a pornit spre Moldova, într-o lungă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Racla a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641 Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“, unde moldovenii au cinstit-o până în 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, acolo unde se odihneşte şi astăzi.

De aproape 400 de ani, Cuvioasa Parascheva ocroteşte Iaşul şi întreaga Moldovă, dar îşi revarsă binefacerile asupra întregii Românii. Cultul Sfintei este adânc înrădăcinat în tradiţia Bisericii Ortodoxe Române, sute de biserici de pe întreg cuprinsul ţării având hramul Cuvioasei Parascheva.

Una dintre cele mai vechi biserici cu hramul „Sf. Parascheva“ este Catedrala episcopală din Roman. Nu se ştie cu exactitate când a fost construită, dar se presupune că datează din timpul domniei tatălui lui Alexandru cel Bun, Roman I (1391-1394), care a dat şi numele târgului.

Dar Sfânta Parascheva se bucură de aceeaşi cinstire şi din partea românilor stabiliţi în străinătate. Episcopia Ortodoxă a românilor din Ungaria are la Gyula o biserică cu hramul „Sfânta Parascheva“, construită în anul 1834. Acelaşi hram îl poartă şi bisericile românilor din Malovişta (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franţa), Wakefield, Massachusetts (SUA).

Maura ANGHEL