Moldovenii se strâng pe Ceahlău de Schimbarea la Faţă

 Cunoscută în popor drept Probojenia, sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox * momentul reprezintă clipa revelării divinităţii Mântuitorului în faţa ucenicilor săi pe muntele Tabor * Schimbarea la Faţă este şi sărbătoarea muntelui Ceahlău * mii de pelerini sunt aşteptaţi la schitul de pe platoul muntelui, lângă Cabana Dochia, unde va fi oficiată o slujbă religioasă * acum este vizibilă şi celebra piramidă holografică

 

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 6 august Schimbarea la Faţă a Domnului, unul dintre cele 12 praznice împărăteşti. Cunoscută în popor drept Preobrajenia sau Probojenia, sărbătoarea reprezintă momentul revelării divinităţii Mântuitorului în faţa ucenicilor săi. Schimbarea la Faţă a lui Iisus Hristos are ca semnificaţie momentul în care apostolii Mântuitorului, aflaţi pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său. La o săptămână după ce le vesteşte apostolilor patimile Sale, Iisus Se retrage să Se roage şi să Se reculeagă. Spre deosebire de alte dăţi, când a preferat singurătatea, acum El îi ia cu Sine pe Petru, Iacob şi Ioan (aceiaşi care vor asista şi la Rugăciunea din Ghetsimani) şi urcă pe Muntele Tabor. Ajunşi în vârf şi obosiţi de urcuş (fizic, dar şi iniţiatic), cei trei ucenici adorm, dar se trezesc pe când Iisus Se ruga Tatălui Ceresc. „S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi s-au arătat lor Moise şi Ilie vorbind cu El”, scriu cărţile sfinte.

Schimbarea la Faţă este speranţa că orice om, oricât de multe păcate ori încercări ar avea, îşi poate modifica viaţa dacă vrea şi are încredere că totul va fi bine. „Nu există cădere din care să nu se poată ieşi”, spun Sfinţii Părinţi.

Cei care s-au aflat în ziua sărbătorii pe Muntele Tabor spun că, în timpul Sfintei Liturghii, se coboară asupra mănăstirii ortodoxe un nor luminos neobişnuit, care apare o singură data pe an, întotdeauna în acelaşi loc, în direcţia Nazaretului, şi la aceeaşi vreme, până noaptea târziu.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii

Ca la multe sărbători, există foarte multe credinţe populare legate şi de Schimbarea la Faţă. Se spune că persoanele care nu respectă praznicul se vor usca precum florile.

Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. Despre oamenii care nu-şi văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineaţa zilei, se spune că vor muri până la sfârşitul anului. În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beţie, tutun, preacurvie, etc.) sigur vor fi vindecaţi.

O veche superstiţie spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce şi creşte riscul îmbolnăvirilor. Tot de acum este bine să nu se mai doarmă afară. De Schimbarea la Faţă este dezlegare la peşte, vin şi untdelemn.

Ziua Ceahlăului

Schimbarea la Faţă este şi sărbătoarea muntelui Ceahlău, iar mâine mii de pelerini vor fi aşteptaţi la schitul de pe platoul muntelui, lângă Cabana Dochia, unde va fi oficiată o slujbă religioasă, ca în fiecare an. Pelerini, turişti sau curioşi deopotrivă pornesc pe toate traseele muntelui către vârful Toaca, acolo unde la răsărit aşteaptă să vadă Marea Piramidă. Cumulată cu latura spirituală, Ceahlăul fiind considerat Muntele Sfânt al românilor şi altarul zeului Zalmoxis, aceasta zi atrage ca un magnet mii de turişti. Spaţiile de cazare sunt pline, corturile sunt instalate peste tot, iar traseele sunt ticsite de oameni.

Ceahlăul este singurul munte din România care are o astfel de sărbătoare religioasă, stabilită în 2009, la iniţiativa Consiliului Judeţean Neamţ. Tot acum va avea loc şi Ziua Porţilor Deschise în Parcul Naţional Ceahlău, accesul fiind liber. În această zi este vizibilă şi celebra piramidă holografică, vizibilă la răsăritul soarelui şi care poate fi observată de pe vârful Toaca. Fenomenul durează în jur de o oră şi se face nevăzut odată cu ridicarea soarelui pe cer. Umbra se distinge cel mai bine în a 49-a dimineaţă, înainte şi după solstiţiul de vară. „Este vorba de o suprapunere a minimum 4 umbre, date de formaţiunile reliefului zonei. În jurul datei de 6 august dimineaţa, vârful Toaca, ce are forma de piramidă regulată cu baza pătrat, sub radiaţia soarelui dinspre est formează umbra unui triunghi isoscel, ca în oricare dimineaţă senină din an”, spun specialiştii.

Maura ANGHEL

 

În această zi se sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Femeile dau de pomană primii struguri ai verii, din cunoscuta perlă, un soi care se coace mai devreme.