O comoară veche de 3.500 de ani EXCLUSIV
Dimensiune font:
Marius Hatnean a găsit un topor celtic vechi de 3.500 de ani folosit în scop ritualic * cu ajutorul detectorului de metale el a scos din pământ şi o daltă din aceeaşi perioadă, folosită pentru ornarea unor obiecte
Marius Hatnean a descoperit depozitul, care datează din epoca bronzului, în apropierea unei păduri din comuna Pătrăuţi. Tânărul a găsit comoara cu ajutorul unui detector de metale, după care a predat-o Direcţiei pentru Cultură. „Este un frumos topor celtic, realizat prin turnare. Se observă gaura ovală de mânuşare, avea mâner, are şi tortiţă de legare. Este o piesă frumoasă, rafinată, găsită la o adâncime de 50-60 de centimetri”, a spus Viorel Blănaru, consilierul instituţiei de cultură.
Rarităţi care dezleagă mistere istorice
Obiectele descoperite la Pătrăuţi sunt rare în zona Sucevei. Arheologul Ion Mareş a explicat că topoarele din epoca bronzului sunt întâlnite frecvent în zona Transilvaniei şi mai puţin în Moldova. Astfel de piese ajungeau în zona noastră prin import, în urma unor schimburi. „În zona Transilvaniei sunt foarte multe depozite care cântăresc cu sutele şi miile de kilograme. La noi ori sunt importate, adică aduse pe calea schimbului ori sunt fabricate pe loc de meseriaşi foarte buni, pe care i-am numit în lucrările mele drept «meşteri itineranţi». Aveau tiparele, materia primă şi le confecţionau pe loc. Erau meşteri ambulanţi”, a spus Ion Mareş. El a mai spus că ambele obiecte descoperite la Pătrăuţi par a fi opera unui meşter foarte priceput şi au fost fabricate prin turnare. „Toporul este perfect, o îmbinare corectă a celor două tipare din piatră. În negativ, în piatră, era săpată forma şi se turna bronzul în partea superioară. Se demula, adică se desfăcea tiparul şi rămânea obiectul”, a explicat arheologul.
Toporul celtic era folosit în ritualuri
Arheologul a precizat că toporul celtic era folosit în scop ritualic, iar dalta pentru decorarea unor obiecte. „În foarte multe cazuri, unele piese au fost destinate unor practici de magie şi sacralizare a unor locuri. La ritualuri participau membrii comunităţii, preoţi şi şamani, care produceau o anumită practică rituală. Erau depozite îngropate pentru o anumite depunere legată de fertilitate, fecunditate, dezvoltarea comunităţii, ploaie”, a mai spus Mareş.
Cele două obiecte vor trece printr-un proces de restaurare apoi vor întregi colecţia Muzeului Bucovinei.
Citeşte şi: Gura Humorului este printre cele mai frumoase orăşele din Europa
Oana ŞLEMCO
„Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă piesele ar fi ajuns pe piaţa neagră” - Viorel Blănaru, consilierul Direcţiei pentru Cultură Suceava
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau