Obiceiuri de Ziua Crucii

În fiecare an, pe 14 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, cum i se mai spune în popor * situată în perioada opusă Alexiilor (17 martie), la Ziua Crucii se închide pământul, luând cu sine insectele, şerpii şi ierburile care au fost lăsate la lumină în primăvară * tot acum nu se mănâncă fructe care au sâmburi în formă de cruce (mere, struguri, nuci) * de Ziua Sfintei Cruci este hramul municipiului Bârlad

În calendarul viticol, acum începe culesul viilor, moment cunoscut în multe locuri drept Cîrstovul viilor, şi se bat nucii. La Cîrstovul viilor mai există încă obiceiul de a chema preotul pentru săvârşirea de rugăciuni în locul unde se vor aşeza butoaiele cu vin. Podgorenii postesc o săptămână întreagă şi fac rugăciuni la vii şi în pivniţe.

Chiar dacă vremurile moderne le oferă multe mijloace care le uşurează munca, mulţi gospodari mai păstrează obiceiul de a călca primii struguri adunaţi în coşarcă. Apoi, când toarnă prima vadră de vin în butoi, pun busuioc la gura butiei, se adună toţi şi chiuie. Podgorenii mai vârstnici respectă obiceiul la fiecare butoi pe care îl umplu cu must. Nimeni nu uită nici de strugurele lui Dumnezeu, astfel că nu se culege poama de pe ultimul buştean şi o lasă ca ofrandă lui Dumnezeu sau păsărilor cerului. Se spune că Ziua Crucii aduce leac şi pentru pomii neroditori. Dacă în copacul care n-a avut fructe se pun curpeni de pepene, anul viitor cu siguranţă va rodi.

Ziua Şarpelui
De Ziua Crucii nu se mănâncă mere, struguri sau nuci pentru că au sâmburii în formă de cruce şi nici peşte. În popor, sărbătoarea mai este cunoscută şi drept Ziua Şarpelui şi nu se taie lemne ca să nu vină târâtoarele în casă. Cine găseşte şarpe după Ziua Crucii n-are voie să-l omoare. În popor există credinţa că fiecare casă are şarpele ei protector sau ceasul casei, aşa cum mai este cunoscut. Unde este şarpe este noroc în casă şi nu se prind farmecele, iar de va fi omorât, îndată va muri şi unul dintre gospodari. În această zi, în Bucovina se săvârşesc acte ritualice pentru îndepărtarea duhurilor rele sau pentru fertilitate. De exemplu, oamenii atârnă în ramurile pomilor fără de rod viţe de castraveţi şi cruci de busuioc sfinţit crezând că, în modul acesta, vor beneficia de rod bogat în toamna viitoare.

Oamenii merg şi la biserică unde dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel/covrig şi o lumânare. La Bârlad acestă sărbătoare are o însemnătate şi mai mare pentru că este hramul oraşului.
Lucia HACMAN

Şi pentru că nu există sărbătoare la români la care să nu se facă şi previziuni meteorologice, se spune că de va tuna de Ziua Crucii, toamna va fi lungă.