Pădurile Bacăului au un nou paznic

Defrişările din ultimii 25 de ani au pus, în sfârşit, pe gânduri reprezentanţii Guvernului * Executivul a aprobat ieri o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Gărzilor Forestiere * demersul va fi posibil prin preluarea actualelor comisariate de regim silvic şi vânătoare * noua structură de control va avea 926 de angajaţi, din care 818 cu „atribuţii de control şi implementare” * cu alte cuvinte, o singură persoană va fi responsabilă de controlului a aproape 8.000 de hectare

În prezent, numărul personalului silvic cu atribuţii de control este de 399 de persoane, adică o persoană la 16.403 hectare. Creşterea numărului de personal angajat să păzească pădurile ar presupune un efort bugetar, doar în 2015, de 500 de milioane de lei. Garda Forestieră va fi împărţită în 9 structuri teritoriale, cu personalitate juridică, unde vor trebui angajate cel puţin 40 de persoane.
Potrivit unei analize făcute de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, din 2014 şi până în prezent s-au recoltat, în fiecare an, 26,69 milioane de metri cubi de lemn, deşi volumul anual autorizat era de 17,9 milioane de metri cubi. Este clar că diferenţa se regăseşte în furturile din păduri, care ar trebui să fie cu mult reduse, odată cu înfiinţarea Gărzii Forestiere.
Dezastru în pădure
La Bacău, demersul era mai mult decât necesar, date fiind problemele din ultimii ani. Aproape jumătate din suprafaţa judeţului este împădurită. Este vorba despre 276.851 hectare, mare parte fiind în proprietate privată. În ultimii 22 de ani au fost retrocedate peste 100.000 de hectare de codru, iar proprietarii au făcut ce-au vrut. Pe Valea Trotuşului şi la Tazlău, mii de hectare au fost puse la pământ, consecinţele fiind dezastruoase, lucru demonstrat şi la ultimele inundaţii. Apele au antrenat cioatele de pe crestele golaşe şi au făcut prăpăd pe versanţi. De notorietate este şi celebrul dosar al retrocedărilor ilegale, în care sunt în discuţie peste 43.000 de hectare de pădure în zona Comăneşti. Aurul verde i-a făcut cu ochiul lui Gheorghe Paltin Sturdza, care i-a atras alături de şmenurile sale pe Viorel Hrebenciuc şi fiul său Andrei, dar şi pe judecători corupţi din Covasna şi Braşov. Un alt scandal se leagă şi de numele firmei austriece Schweighofer, care a cumpărat fabrica de PAL de la Comăneşti şi a transformat-o în cel mai mare producător de profil din lume. Un film făcut de o agenţie americană de mediu arată cum austriecii erau dispuşi să preia lemn tăiat ilegal.
Cel mai recent scandal este legat de defrişările din comuna Asău, unde oamenii locului au semnat deja o petiţie împotriva celor care au intrat cu drujbele în pădurile de pin roşu.
„În Bacău, în zona DJ116B, în comuna Asău, se încep defrişările. Această pădure de pin roşu este protejată naţional, iar din poze se poate vedea cum băieţii cu susţinere de sus au început defrişările. Nimic, nici chiar recentele dosare ale DNA legate de defrişări, nu-i opresc pe criminalii pădurilor să taie chiar specii protejate din zone protejate”, se arată într-o postare pe Facebook intitulată „Opriţi deşertificarea”.
Ministerul ia măsuri
Scandalul legat de firma Schweighofer a ajuns şi la Ministerul Mediului, care a propus o lege privind suspendarea exportului de lemn până pe 31 august. Din păcate, exporturile nu au mai fost suspendate deoarece actul normativ, transformat de Guvern din ordonanţă de urgenţă în proiect de lege, nu a fost adoptat de ambele camere ale Parlamentului, astfel că autorităţile aşteaptă acum ca parlamentarii să revină din vacanţă, în septembrie, pentru a adopta măsura. „Ne propusesem ca interdicţia să fie în vigoare până la 1 septembrie, dar rămâne să vedem, când revine Parlamentul în septembrie, care va fi forma finală a proiectului de lege”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
În luna mai, Guvernul a decis ca exportul de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, să fie suspendat până la 31 august, dar a promovat măsura nu ca ordonanţă de urgenţă, cum ministerul pregătise documentul iniţial, ci ca proiect de lege, premierul Victor Ponta argumentând decizia prin dorinţa ca actul să fie „cât mai puţin criticabil de către instituţii internaţionale sau companii”. Proiectul a fost însă avizat de Senat abia la jumătatea lunii iunie, iar Camera Decizională nu s-a pronunţat încă pe acest subiect, în condiţiile în care vacanţa parlamentară începe astăzi.

Citeşte şi: Petiţie împotriva defrişărilor dintr-o zonă protejată

Ionuţ ŞERBAN

Potrivit ministrului Mediului, anual sunt tăiate ilegal 8,8 milioane metri cubi de lemn, în valoarea de 260 de milioane de euro.