Pe urmele „Mărului de aur“/FOTO

 

 

În urmă cu şapte ani, după mai multe teste genetice, „Malus sieversii“ a fost declarat în mod oficial strămoşul tuturor soiurilor de mere din lume, de la Golden Delicious, Strakinson şi Grany Smith, până la tradiţionalul Măr Domnesc sau Pătul din Transilvania. Specia a făcut obiectul atenţiei cercetătorilor încă din secolul al XIX-lea, când un cercetător german l-a descoperit în zona munţilor Altai, din Kazakhstan.
Două livezi distruse de dăunători şi frig

Marius Sava, un vasluian împătimit cultivator de mere din Vaslui, a auzit pentru prima oară despre această specie în urmă cu trei ani şi de atunci visează numai la grădini de meri sălbatici. El crede că va da lovitura dacă va reuşi să cultive o mică grădină cu „Malus sieversii“. „Am avut două livezi de meri – una în judeţul Iaşi, în comuna Roşcani, alta în judeţul Vaslui, în comuna Iana. Au fost producţii bune câţiva ani, dar mi le-au îngenunchiat gerul şi omizile. Oricât de mulţi bani am băgat în ei, copacii îmi mureau de la lună la lună. Atunci am hotărât să mă opresc şi să mă reorientez. Am cumpărat o revistă de agricultură să văd ce se mai întâmplă în acest sector şi am văzut un mic articol despre această specie de măr. De atunci numai la asta mă gândesc”, am aflat de la Marius Sava.

El susţine că specia este foarte rezistentă la dăunători şi că nu moare decât cu barda sau toporul: „Este foarte rezistent la frig şi la dăunători. Ca un cazac! Are nevoie doar de apă din belşug, spaţiu şi răcoare. Fructul e tare, coaja este, la fel, foarte tare, seamănă cumva cu mărul Pătul din Transilvania, ca să aveţi o idee despre ce vorbesc’’.

3.000 de euro puşi la bătaie pentru „Mărul de aur“

Pentru că unui temerar îi stă bine cu faptele, Marius Sava, s-a hotărât să călătorească până în Kazakhstan pentru a aduce puieţi de măr sau măcar seminţe. El a strâns 3.000 de euro pentru călătorie. „E mult de lucru. Numai cu vizele am stat pe la Bucureşti o săptămână întreagă. Drept să vă spun, nu ştiu cum am să aduc puieţii în ţară… Sunt foarte scumpi şi au ajuns şi obiect de speculă, odată cu declararea speciei ca strămoş al tuturor soiurilor. Malus sieversii oricum era pe cale de dispariţie. Închipuiţi-vă cam ce afaceri se fac în ziua de azi, când toată lumea ar vrea un copac din ăsta în grădină. Îmi pun totuşi speranţe că voi găsi măcar seminţe. Am înţeles că o sămânţă costă de la 10 dolari în sus”, a mai spus Marius Sava.
În prezent, în sudul Kazakhstanului există doar câteva grădini, afaceri private, producţia fiind trimisă în majoritate la export. „Am vorbit pe net cu diferiţi cultivatori şi mi s-a spus că trebuie să fiu extrem de atent cu specia, pentru că în ultimii ani a fost încrucişată cu diferite soiuri hibride asemănătoare, totul pentru o producţie intensivă de mere. Acest lucru se întâmplă în zona oraşului Alma Ata, capitala ţării. Acolo găseşti în pieţe mere din acestea sălbatice, dar care nu sunt… chiar atât de sălbatice. O altă posibilitate pentru mine ar fi să mă aventurez în munţii Altai şi să descopăr singur specia de măr. Mulţi producători de azi din Europa au escaladat munţii pentru a găsi mărul. şi nu mă dau în lături nici eu, mi-am luat crampoane pentru aşa ceva”, am mai aflat de la temerarul vasluian.

„Mărul de aur”, un gigant de 12 metri!

„Malus sieversii“ a fost descris prima dată de către Carl Friedrich von Ledebour, un naturalist german, care l-a identificat în zona munţilor Altai. În secolul trecut, biologul rus Nikolai Vavilov a efectuat cercetări în urma cărora a ajuns la concluzia că mărul domestic, existent astăzi sub forma unei multitudini de soiuri, îşi are originile în „Malus sieversii“. În 2010, testele genetice au confirmat teoriile mai vechi. Tulpina mărului sălbatic poate atinge o înălţime de 12 metri, cea mai mică înălţime a acestuia fiind de 5 metri. Fructul depăşeşte 7 centimetri în diametru, fiind cel mai mare din toate speciile şi soiurile. Diferă de variantele domestice prin faptul că frunzele copacului se înroşesc în proporţie de 60% toamna, faţă de numai 2% la soiurile hibride. Ovidiu IANCU

 

 

„Mărul de aur”, denumit astfel de cercetători datorită rezistenţei la dăunătorii naturali, creşte numai în zona munţilor Altai din sudul Kazakhstanului şi Tian Shan, în China.